Ziua 1: București – Feleacu – Cluj–Napoca (aprox. 450 km)
Plecare din București dis–de–dimineață și în apropiere de Cluj, poposim la  Biserica Ortodoxă din Feleacu, ctitorie de secol XV, a lui Ștefan cel Mare.  După amiază ajungem la hotelul nostru din zona centrală a orașului Cluj– Napoca, locul unde vom petrece următoarele 4 nopți.

Ziua 2: Cluj-Napoca
Azi facem cunoștiință cu orașul Cluj printr–un tur relaxat și documentat.  Descoperim urmele lăsate de cele două milenii de istorie locală, de la  pietrele castrului roman Napoca, la fortificațiile medievale și fostele palate  nobiliare. Începem cu zona centrală a orașului și Grădină Botanică, la mare  căutare deopotrivă printre rezidenți și turiști. Aflăm detalii interesante  despre piațetele orașului, străjuite de clădiri status, precum Piața Avram  Iancu, cu grandioasa–i Catedrală Ortodoxă și Muzeul Mitropolitan sau boema  Piață a Muzeului, care adăpostește Casa Matia Corvin, sediu Universității deArte. Parcul central sau Cetățuia sunt la rându–le tracții de top. Continuăm a  rătăci printre casele în stil fin–de–siècle, intrăm în muzee, admirăm clădirile  baroce și secesioniste și ne delectăm cu faimoasa “Varză a la Cluj”. Orașul cu  trei nume are un real motiv de mândrie și la capitolul bere artizanală astfel  încât gastronomia devine aici o oprire obligatorie.

Ziua 3: Țara Călatei (aprox. 180 km)
Descoperim una dintre cele mai pitorești zone etnografice din vestul  Transilvaniei. Țara Călatei, este recunoscută pentru frumusețea locurilor  încărcate de tradiție, portul popular vesel și bogat ornamentat, meșteșugarii  săi sau casele care și-au păstrat farmecul și tipicul de odinioară. Ajungem în  Izvorul Crișului, satul care exemplifică minunat aceste principii nu doar  turistice, ci de viață și admirăm casele ţărăneşti cu arhitectură unică.  Oamenii locului s-au specializat în modelarea lemnului și a derivatelor  acestuia astfel încât micile ateliere locale atrag grație artefactelor cu totul  speciale. La Sâncraiu trecem poarta unei gospodării tradiționale, aflăm cum  arată în acest colț de țară, “camera curată” și intrăm în atelierul unui  sculptor în lemn care va împărtăși cu noi câteva din secretele meseriei. Nu  plecăm fără să analizăm și simbolistica portului din Țara Călatei, considerat  a fi cel mai impresionant din întregul Ardeal și ne lăsăm gătiți să vedem cum
ne șade în straie populare. Apoi ne răsfățăm cu palincă de prune și cu un  prânz ardelenesc, chiar la o gospodărie din sat. Și pentru că tare bine îi șade  călătorului cu drumul, vom explora înainte de retur și celebra salbă de lacuri  din împrejurimile Clujului (Tarnița, Someșul Cald și Gilău), unde cel mai greu  va fi să te oprești din făcut poze.

Ziua 4: Castelul Bánffy – Răscruci – Sic – Gherla – Mănăstirea Nicula  (aprox. 120 km)
Astazi poți alege între programul liber și o excursie opțională (extracost). Cei  care optează pentru a doua variantă vor descoperi în tihnă peisaje minunate,  biserici vechi, orașe neașteptate și castele cu arhitectură impresionantă. Nu  departe, în Bonțida întânim Castelul Bánffy, cel supranumit „micul Versailles  al Transilvaniei” și reședința de odinioară a uneia dintre cele mai puternice
familii nobiliare maghiare. Observăm melanjul de stiluri, de la cel  renascentist la baroc sau romantic și ascultăm povestea metamorfozelor lui  Ovidiu și legendele cu istorii întunecate de dragoste neîmpărtășită. La  Răscruci vedem o colecție etnografică unică și la Sic vizităm un obiectiv  surprinzător, Biserica Reformată din Sic. Oprim apoi la Gherla, unde pașim  pe urmele vechiului Armenopolis și explorăm farmecul centrului baroc, cu  imobile construite în secolul 18, de către coloniștii armeni. Gherla are un  patrimoniu interetnic extraordinar, bine conservat, dar puțin explorat de  turiști. Meșterii vremii arau renumiți pentru măiestria lor în toată  Transilvania, iar turul prin oraș va scoate la iveală tot felul de comori.  Încheiem ziua cu vizita la Mănăstirea Nicula, important loc de pelerinaj și  ascultăm povestea icoanei semnate în 1681 de Luca din Iclod.

Ziua 5: Salina Turda – Rimetea – București (aprox. 475 km)
După un mic dejun tihnit ne îndreptăm spre “cel mai spectaculos subteran  natural, modelat de oameni” după cum a fost descrisă Salina Turda. Povestea  ei, ca și a celorlalte surate aflate pe Drumul Sării, e fabuloasă. De la  exploatările romane de suprafață, la ocnele ogivale din perioada austro– ungară, la transformarea în buncăr pe timp de război sau în depozit natural  pentru brânzeturi în perioada comunistă, Turda e o destinație  nonconformistă. Ne bucurăm de spectacolul vizual, plimbare și aerosoli. Dar,  până la punctul final tot ne mai răsfățăm cu o escală, de gala, la Rimetea.  Singurul sat distins cu un premiu european pentru conservarea  patrimoniului cultural material, celebru pentru casele sale albe, cu obloane  verzi, extrem de fotogenice, pare aproape ireal.

Clujul e ca un platou cu prăjituri delicioase: oferă ce-i mai bun dintr-o mulțime de sortimente. Dacă vrei să îți petreci ziua cu zâmbetul pe buze, te plimbi prin piețele largi, forfotind de voie bună. Dacă vrei cultură, ai parte de muzee, biserici unicat și arhitectură superbă. Dacă vrei o porție zdravănă de relaxare, vizitezi castelele retrase din apropiere, satele pitorești și peisajele minunate din zonă. Castelul de la Bonțida, Salina Turda și mănăstirea Nicula își vor deschide pe rând porțile pentru a te primi în lumea legendelor demult păstrate.

Cluj-Napoca
Piețele largi, arhitectura superbă, muzeele cu exponate de mare valoare și festivalurile animate au transformat Clujul într-una dintre cele mai atractive destinații turistice din România. Cluj Napoca este capitala neoficială a Transilvaniei, un rol de care s-a bucurat oficial sub stăpânirea austro-ungară. Adăugirea Napoca la numele lui reflectă intenţia lui Ceauşescu de a sublinia originea daco-romană a Transilvaniei. Binecunoscut pentru societatea şi atmosfera intelectuală boemă, Clujul este printre cele mai renumite centre universitare, având un mare număr de studenţi. Are, de asemenea, una dintre cele mai interesante şi impunătoare arhitecturi din regiune. În Cluj nu s-a construit, din fericire, un centru civic în vremea comunistă.

Țara Călatei
Țara Călatei este una dintre cele mai pitorești zone ale Transilvaniei. Regiunea a fost o zonă cu o personalitate istorică puternică încă din Evul Mediu transilvănean. Aici, voievozii şi nobilii români şi maghiari, păstrători de limbă, credinţă, tradiţie şi demnitate au supravieţuit vremurilor aspre şi vitrege prin vrednicie şi speranţă. Astfel, Ţara Călatei este astăzi leagănul tradiţiilor populare vechi de mai multe secole, o microregiune a Transilvaniei, locuită în masă de maghiari şi majoritar de români. Un număr impresionant de curiozităţi atrage ȋn prezent turiştii aici: biserici de piatră (monumente istorice) cu acoperiş din şindrilă de lemn şi cu plafoane din casete de lemn pictate, biserici de lemn (monumente istorice), castre romane, cetăţi medievale, curţi nobiliare, case ţărăneşti cu arhitectură unică, festivaluri de dansuri şi multe alte evenimente, târguri cu tradiţie, port popular viu şi unic, meşteşuguri unice şi multe altele. Ţinutul cuprinde sate în care mare parte a locuitorilor sunt de etnie maghiară şi îşi păstrează cu sfinţenie tradiţiile şi cultura. La fel găsim şi sate preponderent româneşti, unde la fel se pastrează tradiţiile şi cultura. Portul popular din Țara Călatei este cel mai impozant și impresionant din Ardeal datorită motivelor, culorilor și proporțiilor. Purtat în trecut zilnic, este și astăzi folosit, însă doar în zilele de sărbătoare. În picioare fetele poartă cizme roșii brodate în lateral. Tinerii își montează la încălțăminte potcoave sunătoare de cupru. Fiecare casă este o mică bijuterie, unică în felul ei, de la poarta de lemn sculptată cu diferite motive, precum lalele albe, rozete sau frunze de viță de vie, până la pridvorul de lemn ce te întâmpină după ce intri în curte, sau camerele tradiționale cu ferestre și perdele brodate, totul respiră aerul vechi și nobil al tradiției atent păstrate. Mai mult, aici turiștii pot vedea și învăța meșteșuguri uitate de omul modern, precum sculptura în lemn, confecționarea cusăturilor sau țesutul.

Mănăstirea Nicula
La nord de Cluj-Napoca, nu departe de teribila închisoare Gherla, se găsește un loc în care liniștea este omniprezentă, unde sufletul își poate găsi alinare. În prima parte a anilor 1300, Nicula era o pădure în care s-a retras pustnicul ortodox Nicolae. Pădurea, satul și Mănăstirea Nicula îi vor împrumuta numele. Dintre multele mănăstiri pe care le avem, Nicula iese în evidență prin câteva povești interesante. O poveste este legată de simbolul Mănăstirii Nicula, icoana. Un anume Luca din Iclod pictează în 1681 o icoană cu Fecioara Maria și Pruncul pentru un bogat din satul Nicula. Acesta o donează mănăstirii, iar în 1699, icoana a plâns pentru 26 de zile și astfel ajunge pe o scurtă listă de obiecte făcătoare de minuni. Un alt simbol se arată ceva mai târziu. Prin anii 1760, Generalul Bukow a distrus mănăstirile ortodoxe din Transilvania. Peste 100 de mănăstiri și biserici au fost dărâmate cu tunurile sau, dacă erau din lemn, au fost arse. Dintre toate, se spune că doar trei au scăpat urgiei: Mănăstirea Râmeț din Alba, mănăstirea Rohița din Maramureș și Mănăstirea Nicula din Cluj. În vremurile de grea încercare, în perioada comunistă, un îngrijitor al mănăstirii a salvat icoana, zidind-o într-unul din pereții casei sale. Abia în anul 1964, în pragul morții, el a mărturisit despre icoană starețului mănăstirii. Icoana a fost adusă la mănăstire însa, la doar câteva zile a fost confiscată de către comuniști. La insistențele episcopului ortodox de atunci a fost pusă în capela Institutului Teologic Ortodox din Cluj Napoca. În 1991 icoana a revenit la Manastirea Nicula.

Gherla
Vizitarea orașului Gherla, pentru iubitorii de monumente și clădiri construite în epoca barocului ardelean, este una de-a dreptul fabuloasă. La propriu, la fiecare metru te întâlnești cu mărturiile gloriei armenilor de altădată. Considerată adevărata capitală a armenilor în exil, Gherla oferă călătorului zeci de biserici și sute de clădiri în care istoria respiră la tot pasul. Orașul este cunoscut în perioada medievală sub numele de Armenopolis, fiind unul din importantele centre ale comunității armenești din Europa Centrală și de Sud-Est. Catedrala, un impunător monument de arhitectură, se află în centrul localității și deține un patrimoniu format din piese de mare valoare, printre care și un tablou cuprinzând elemente care indică faptul că ar fi fost pictat în atelierele lui Rubens.

Sic
Mulți locuitori din Sic sunt de origine maghiară, iar de sărbători poartă un tip de costum popular care nu se mai găsește acum decât în muzee – bărbații poartă pălării din paie cu boruri înguste și veste albastre, iar femeile, veste din piele, fuste roșii în carouri și basmale negre brodate cu flori. Fiecare stradă pare să aibă propriul taraf, de obicei cu trei instrumente – vioară, viola și contrabass – care interpretează muzică tradițională maghiară și românească, din când în când și cu accente țigănești.

Castelul Bánffy
Satul Bonţida este locul Castelului Banffy, în stil baroc, construit în perioada secolelor XVI – XIX. Reşedinţa uneia dintre cele mai puternice familii de nobili maghiari, familia Banffy, acesta a fost unul dintre cele mai importante monumente din Transilvania, dar a fost distrus aproape în întregime de către armata germană în 1944, ca răzbunare pentru încercarea contelui Miklos Banffy de a încheia pace cu Uniunea Sovietică. Pe lângă statutul de politician, Miklos Banffy a fost, de asemenea, scriitor, autorul trilogiei Banffy.

Salina Turda
Salina Turda datează din sec. al XVII – lea și în prezent, după recenta modernizare este considerată unul dintre cele mai frumoase locuri de sub pamânt din lume. De asta sunt convinși jurnaliștii de la Business Insider, care laudă din nou obiectivul turistic din Transilvania, după ce la sfârșitul anului trecut au inclus Salina Turda în top destinații din lume despre care turiștii nici nu știu că există.