Ziua 1:  Ștefănești –Salina Ocnele Mari –Mănăstirile Surpatele și Dintr-un lemn (aprox. 310km)
Pornim din București și facem prima oprire în Ștefănești, la Vila Florica, casa în care a locuit familia Brătianu, una dintre cele mai longevive şi active familii din politica românească. Facem un popas și la Salina Ocnele Mari pentru a explora fostele galerii romane. Pe traseu vedem și Mănăstirile Surpatele și Dintr-un Lemn. Sosire la pensiune la poalele Munţilor Parâng pentru următoarele 4 nopți.

Ziua 2: Polovragi – Cheile Oltețului – Horezu – Măldărești (aprox. 75 km)
De dimineață explorăm spectaculoasele Chei ale Oltețului, mănăstirea și peștera Polovragi. Pornim apoi spre Mănăstirea Hurezi, magnificul complex monahal construit de Brâncoveanu în secolul al XVII-lea, aflat pe lista Patrimoniului UNESCO. În apropiere, Măldăreștiul este renumit pentru cele două cule sau conace fortificate –Greceanu și Duca. Vedem frescele pictate de Olga Greceanu şi explorăm cula şi casa memorială I.G. Duca. Aflăm ce sunt culele, cât de bogate erau de fapt familiile boierești din Oltenia și cum își apărau avuția de incursiunile otomane și de cetele răzlețe de haiduci..

Ziua 3:Trovanții din Costești – Arnota – Defileul Bistrița – Olari (95 km)
Începem dimineața cuRezervația Naturală a Trovanțilordin Costești, rezervație unică în Europa, pentru a descoperi pietrele vii și misterul lor. Dacă vremea ne permite, urcăm prinmunți spre Mănăstirea Arnota, unde opanoramă impresionantă cu întreaga depresiune Horezu ne aşteaptă. La Mănăstirea Bistrița admirăm picturile interioare executate de Gheorghe Tattarescu, iar apoi ne aventurăm pe o porțiune în Cheile Bistriței. În satul Olari găsim familii autentice de ceramiști, care au pus acest meșteșug pe harta UNESCO a patrimoniului cultural imaterial, oameni bucuroși să își prezinte atelierul și meșteșugul. De aici puteți aduce acasă ceramică originală de Horezu.

Ziua 4: Târgu-Jiu – Hobița – Tismana (aprox. 160 km)
Timp liber la dispoziție sau excursie opțională de o zi (extracost), pentru a descoperi capodoperele sculptorului Constantin Brâncuși din Târgu Jiu, locul copilăriei sale -Hobița și perspective asupra vieții unuia dintre marii artiști ai lumii. Deși majoritatea lucrărilor sale sunt expuse în muzee din Franța, Londra, New York și Philadelphia, suntem norocoși să putem admira câteva și la noi acasă! În apropiere de Târgu-Jiu vizităm una dintre cele mai importante și vechi mănăstiri din Oltenia, Tismana.

Ziua 5: Craiova – București (aprox. 340 km)
Azi vă invităm în Craiova, un oraș cu un patrimoniu extraordinar. Facem o plimbare prin centrul istoric și Parcul Romanescu, o excepțională realizare a unor arhitecți peisagiști francezi. Admirămlacul, grădina zoologică și primul pod suspendat pe cabluri din Europa. Întorcere în București spre sfârșitul zilei.

Oltenia e ca o scoică ce ascunde nu una, ci un întreg șirag de perle ce abia așteaptă a fi descoperite; minunății arhitecturale și nu numai, recunoscute pentru valoarea lor ca parte a patrimoniului cultural universal UNESCO. Spre exemplu splendida mănăstire Hurezi, construită de Constantin Brâncoveanu. Sau ceramica tradițională de Horezu, pe care o poți descoperi cum capătă viață chiar în mâinile ceramiștilor din satul Olari. Natura a creat și ea minuni în partea locului, misterioasele “pietre vii” din Rezervația Naturală a Trovanților din Costești, unică în Europa. Salina Ocnele Mari, locul fostelor galerii romane sau conacele fortificate Greceanu și Duca sunt doar câteva dintre frumusețile zonei care te vor face să zâmbești cu gândul la cât de frumoasă poate fi această țară.

Mănăstirea Hurezi
Construit între 1691–1697, acest lăcaș de cult, inclus în Patrimoniul Cultural Mondial UNESCO, este cea mai vastă și mai frumoasă ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu. Aici a funcționat o școală unde s-a cristalizat stilul architectonic purtând numele domnitorului.

Culele Duca și Greceanu, Măldărești
Numele de culă provine din cuvântul turcesc kule (turn), desemnând o locuință întărită, având forma unui turn, caracterizată de un parter înalt, masiv, și un etaj la care se ajunge cu ajutorul unei scări. Culele erau folosite pentru mai multe scopuri, pentru refugiu și apărare, de veghe şi alarmă sau ca și locuințe permanente. Acest tip de locuință rezistentă se întâlnește în țări din zona Balcanilor, precum Serbia, Bulgaria și Albania, iar în România cu precădere în Oltenia. La începutul secolului al XVI-lea, boierii din Măldărești erau unii dintre cei mai bogați din Oltenia, averile lor întinzându-se din crestele munților până spre câmpia Dunării. Datorită modului în care își depozitau avuția, adică în grămezi zise “maldăre”, membrii acestei familii bogate de boieri au căpătat porecla de Maldăr, iar comunei i s-a zis Măldărești. Bogăția despre care se dusese vestea constituia însă o ispită atât pentru turci cât și pentru haiducii vremurilor de atunci, de aceea, pentru a se apăra împotriva acestor repetate atacuri, neamul Măldăreștilor au clădit culele, cu aspect de fortăreață. La Cula Greceanu, au fost filmate scene din peliculele “Drumul oaselor”, “Trandafirul galben” si “Iancu Jianu”.

Mănăstirea și Peștera Polovragi
În fața Cheilor Oltețului se află mănăstirea Polovragi, o veche așezare monastică menționată în sec. al XVII-lea. Puțin mai departe, ascunsă în spatele versantului stâncos de la gura defileului, se află peștera Polovragi, considerată sălașul lui Zamolxe, principalul zeu al dacilor. Peștera este una dintre cele mai mari cavităţi stâncoase din ţara noastră. Speologii încă nu i-au găsit capătul, iar legenda spune că ieşirea e tocmai în Transilvania, la Sarmisegetuza. Din cei 10 km ai peşterii doar vreo 900 de metri sunt accesibili publicului. Locul are o încărcătură emoţională de excepţie deoarece a fost de-a lungul timpului un refugiu pentru daci, vraci şi călugări. Deasupra peşterii se află o cetate geto-dacică. În peşteră, dacii prelucrau o plantă rară, numită povragă, polvragă sau polovragă, întrebuinţată în popor ca remediu împotriva bolilor.

Muzeul trovanților din Costești
În comuna Costesti, natura a creat unele dintre cele mai surprinzătoare sculpturi de piatră. Aici sunt expuse, în aer liber pe o suprafață de un hectar, peste o sută de sculpturi ale naturii. Forme bizare, milimetrice sau de dimensiunea unui om, continuă să iasă la iveală. Oamenii de știință nu au reușit până acum, să deslușească în totalitate misterul formării trovanților. Ei susțin că formațiunile, numite în literatura de specialitate concrețiuni grezoase, ar avea peste 6 milioane de ani vechime și ar fi apărut datorită unor cimentări locale ale nisipului, posibil pe fondul unei activității seismice. Localnicii au părerile lor în privința trovanților, pe care îi numesc și „pietre vii” sau „pietre care cresc”. Unii susțin cu tărie că după o ploaie mai lungă, din nisipul umed răsar mici trovanți, iar pietrele de dimensiuni mai mari efectiv cresc. Trovanți pot fi întâlniți în mai multe zone din România, dar cei de la Costești impresionează prin diversitatea formelor și prin dimensiunea lor, de la doi-trei centimetri până la aproximativ cinci metri. Costeștiul e singurul loc din Europa unde a fost amenajat un parc pentru aceste formațiuni geologice.

Mănăstirea Arnota
Mânăstirea Arnota este una din ctitoriile de suflet ale domnitorului Matei Basarab. Voievodul nu a ales întâmplător acest loc pentru a ridica o bisericuţă, căci, potrivit legendei, urmărit de turci, el s-ar fi ascuns în stufărişul unui mic lac, aproape de ruinele unui schit. După ce a scăpat de urmăritori, Matei Basarab a hotărât să revină pe platoul de la baza muntelui şi să construiască o mânăstire chiar în locul unde şi-a găsit salvarea. Biserica a fost renovată de Constantin Brâncoveanu, înainte ca acesta să ajungă domn al Ţării Româneşti.

Conacul Bălcescu, Valea Bălcească
În istoria modernizării României, Nicolae Bălcescu şi paşoptismul sunt importante puncte de reper. Nu doar pentru că vorbim de unul din liderii generaţiei sale, implicat deopotrivă cultural şi politic în construirea unui parcurs european şi al unui nou statut românilor, cât şi datorită consecinţelor pe termen lung, pe care le-au generat acţiunile sale. În satul Valea Bălcească, se află conacul și parcul care au fost proprietatea părinților marelui om politic, istoric si gânditor democrat-revoluționar pașoptist Nicolae Bălcescu (1819-1852). Astăzi, conacul admirabil întreținut găzduiește o expoziție care ne poartă deopotrivă prin lumea boierimii secolelor trecute, dar și prin viața lui Nicolae Bălcescu.

Târgu Jiu și Hobița
Unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea s-a născut în 1876 într-o familie de tărani din Hobița, lângă Târgu Jiu. Casa în care a copilărit sculptorul a fost transformată într-un mic muzeu. Târgu Jiu se mândrește cu o unică și neprețuită atracție – sculpturile monumentale realizate de Constantin Brâncuși la sfârșitul anilor 1930. Cea mai celebră dintre acestea este lucrarea recent restaurată Coloana Fără Sfârșit, un stâlp totemic, înalt de treizeci de metri, format din blocuri rombice din metal, a cărui formă unduitoare se regăsește în multe dintre pridvoarele vechilor case din lemn răspândite în toată regiunea. Celelalte sculpturi sunt Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor și Masa Tăcerii, înconjurată de 12 scaune mici sub formă de clepsidră, simbol al continuității lunilor anului.

Mănăstirea Tismana
Tismana este cea mai veche mănăstire din România. A fost întemeiată în 1375 de Sf. Nicodim, membru al familiei princiare a Basarabilor, a cărui grotă de sihastru se află în dreapta porții de intrare. În mănăstirea Tismana s-au adunat în 1821 țăranii răsculați, conduși de Tudor Vladimirescu.