Ziua 1: București – Sibiu – Sibiel (aprox. 310 km)
Plecam dis-de-dimineață din București și îi ținem tovărășie Oltului, pe  pitoreasca sa vale. Ne oprim la Sibiu pentru a privi orașul în ochi și a-l lăsa la  rându-i să ne ademenescă. Facem un tur agale prin piațetele sale, Mare, Mică  și Huet, trecem peste Podul Minciunilor și gustăm poate cea mai apetisantă  supă-cremă de ardei copți. Privim munții Cibinului sau crestele Făgărașilor  de la înalțimea turnurilor medievale, mai scunde (Turnul Sfatului) sau mai  înalte precum cel al Bisericii Evanghelice impozante. Aflăm povestea calfelor  călătoare și admirăm Pasajul Scărilor și zidurile cetății la final. Nu după mult  timp, satele Mărginimii Sibiului curprind orizontul. Vom fi găzduiți la Sibiel  pentru următoarele 4 nopți.

Ziua 2: Cisnădioara – Muzeul ASTRA – Rășinari – Păltiniș (90 km)
După un mic dejun copios, nu pierdem șansa de a ne înviora urcând relaxat spre cetatea țărănească a Cisnădioarei, pe urmele cistercienilor ce-audeținut-o la un moment dat. Apoi descoperim la Dumbrava Sibiului, cel mai frumos spațiu expozițional în aer liber și tărâm cu minuni ale creației populare autohtone. Un muzeu fascinant, care trebuie neapărat inclus în lista obiectivelor de vizitat…şi asta nu o spunem noi, ci însuşi Ghidul Verde Michelin, care oferă Muzeului ASTRA 3 stele. După ce am vizitat muzeul
luăm drumul spre Rășinari, localitate cu state vechi, istorie tulbure, suflet viu românesc și un festival al brânzei și țuicii despre care nu puțini vorbesc. Vizităm biserica Sf. Paraschiva, cea cu frescă exterioară, o raritate în zonă, aflăm legătura Mitropolitului Andrei Șaguna cu mica localitate și povestim despre cei ce-au dat Rășinarii lumii ca veste, scriitorul și politicianul Octavian Goga și filosoful, Emil Cioran, ambii născuți aici. Casele lor, altă poveste! În încheiere oprim la Păltiniș, cea mai înaltă stațiune de ski din țară, unde ne lăsăm cuceriți de spectaculoasa șosea a concursurilor de raliu și de panorama Sibiului văzută de la înălțime.

Ziua 3: Geoagiu Băi – Arboretumul Simeria (aprox. 240 km)
Astăzi ne propunem sa întoarcem reflectoarele spre Geoagiu Bai, antica Germisara. Aici pasiunea romanilor pentru terme a fost una elaborată și dusă la nivel de artă. Potrivit istoricilor, un detaşament al Legiunii a XIII-a Gemina, a cioplit în calcar “instalația” balneară ale cărei vestigii sunt azi o curiozitate rară. Admirăm vechile terme (bazinul cu apă care nu îngheață niciodată), tunelul (săpat în anii ’80), banchetele de piatră, precum și rețeaua sofisticată, menită să capteze și dirijeze resursa de apă. Și pentru că Geoagiu Băi are multe de oferit, nu ratăm prilejul unei drumeții cu minim de efort spre Grota Haiducilor și spre Cascada Clocota, cascadă termală. Iar dacă băile romane erau accesibile celor bogaţi, autohtonii daco-geţi preferau tămăduirea prin intermediul vechilor lor remedii și rețetare bazate pe mixuri de plante, într-un cadru mai puţin sofisticat. Amănuntul acesta nea revelat și posibilitatea de a trece porțile unui loc pe nedrept uitat, Arboretumul Simeria, (încă) cel mai întins parc dentrologic pe plan național. Povestea lui include un conac, locuit succesiv de nobili maghiari și amenajarea în etape și stiluri peisagistice diferite. Zăvoaiele naturale din lunca Mureşului s-au dovedit suportul creativ ideal, astfel încât primele specii exotice sunt aclimatizate cu succes prin secolul 18 deja. Vei fi mirat să afli că banalul salcâm făcea în 1860 parte dintre aceste rarisime artefacte!

Ziua 4: Cetatea Alba Carolina, Casa Memorială Lucian Blaga din Lancrăm și Cetatea Câlnic (aprox. 160 km)
Fie ne relaxăm, fie ne răsfățam cu o excursie opțională. Descoperim Cetatea Țărănească Câlnic, nespus de frumoasă, inclusă în patrimoniul UNESCO. După, facem un popas în satul lacrimei lui Blaga, Lancrăm. Pătrundem în casa, dar și în recentul Memorial, vizionar gândit din perspectiva design-ului ambiental. Apoi ne îndreptăm spre destinația mult așteptată! Ne așteaptă o incursiune în Alba Carolina – cetatea restaurată din Alba Iulia, pusă la patru ace cu ocazia Centenarului. Contemplăm Catedrala Încoronării, Sala și Muzeul Unirii, Statuia Ecvestră a lui Mihai Viteazul și Obeliscul închinat lui Horia, Cloșca și Crișan, facem traseul porților monumentale și pe cel al
fortificațiilor. Vizităm obiectivele romane ale castrului Apulum, aflăm povestea Marchizul de Vauban, geniul militar din spatele fortificațiilor și ne lăsăm sufletul să se încarce de istoria orașului.

Ziua 5: Muzeul Brukenthal – București (aprox. 280 km)
Ne luăm la revedere de la gazde, dar nu și de la program. La Sibiel admirăm colecția icoanelor pe sticlă și Mărul de aur, vizibil ancorat, mărturie a industriei ospitalității în sat. Apoi oprim la Sibiu încă o dată. E timpul pentru o vizită la Palatul Brukenthal, muzeul născut din pasiunile celebrului său proprietar, cel mai rafinat edificiu al colecțiilor de artă din Ardeal.

Transilvania este un ținut “ca-n povești”. Și când poveștile românilor, sașilor și maghiarilor sunt puse la un loc timp de secole, iese o minunăție de basm cu biserici fortificate gotice, palate baroce, orașe medievale și fațade de case de lut ars colorat, care te îmbie să tot vii și revii, să te încarci de frumusețe și bucurie din partea locului. Un loc aparte în acest peisaj îl ocupă Sibiul, bijuterie arhitecturală ale cărei străzi pitorești și muzee te poartă pe tărâmuri medievale, pline de farmec și chef de descoperire.

Sibiu
Frumos oraș medieval, centru de putere al sașilor din Transilvania, fosta Capitală Culturală Europeană și bijuterie arhitecturală a României. Piețele largi, monumentele superbe, muzeele cu exponate de mare valoare și festivalurile pline de culoare au transformat acest vechi oraș într-una dintre cele mai atractive destinații turistice din România.

Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA
Așezat într-un cadru natural de vis, la poalele munților și la marginea pădurii Dumbrava, superbul Muzeu ASTRA prezintă într-o manieră extrem de atrăgătoare lumea satului românesc, în cele peste 350 de clădiri răspândite pe o suprafață generoasă. Muzeul a fost inaugurat în 1905 și s-a născut din dorinţa românilor ardeleni de a-şi defini propria identitate etnoculturală în conglomeratul etnic al Imperiul Austro-Ungar şi pe fondul emancipării culturale a tuturor popoarelor din centrul şi sud-estul Europei, având ca model muzeele deja constituite ale saşilor, ungurilor şi secuilor. Cumulează cea mai complexă colecție de monumente de arhitectură și tehnică populară din România.

Muzeul Brukenthal
După revenirea sa la Sibiu în calitate de Guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei (1777-1787), baronul Samuel von Brukenthal şi-a adus şi colecţiile, iar Calendarul lui Hochmeister pe anul 1790 menţionează printre atracţiile oraşului, pinacoteca formată din 800 de tablouri şi dispusă în 13 săli ale Palatului Brukenthal. Pe parcursul timpului colecţiile s-au îmbogăţit atât prin achiziţii, cât şi prin donaţii. În afara unui număr apreciabil de opere de artă românești și occidentale, Muzeul Brukenthal prezintă și sculpturi religioase din lemn din Transilvania, datând din secolele al XV-lea și al XVI-lea, precum și icoane românești din secolul al XVIII-lea. Adevărata comoară se află la etajul al doilea. Frumos etalate în vitrine de sticlă bine luminate, aici se înșiră câteva capodopere ale picturii universale, printre care Răstignirea de Antonello da Messina, Uciderea pruncilor de Pieter Brueghel cel Bătrân și vedeta colecției, Omul cu tichie albastră, superba lucrare a lui Jan van Eyck.

Bisericile fortificate săsești
Zeci de splendide biserici săsești fortificate, păstrate din Evul Mediu sunt răspândite pe dealurile cu vegetație bogată din sudul Transilvaniei. Biertan, Viscri, Prejmer și multe altele fac parte din patrimoniul mondial UNESCO. La jumătatea sec. al XII-lea, un val de imigranți sosiți din nordul Europei a colonizat satele din sudul Transilvaniei. Comerțul a înflorit și așezările lor s-au extins, dar localnicii au fost nevoiți să ridice fortificații pentru a face față amenințării otomanilor și tătarilor. În total au fost înălțate peste 200 de astfel de cetăți, care reprezintă o moștenire arhitectonică și culturală unică în Europa. Cele mai însemnate și mai puternice așezări săsești au fost orașele Brașov și Sibiu, precum și încântătoarea cetate medievală Sighișoara.
Mărginimea Sibiului
Mărginimea Sibiului este Destinaţie Europeană de Excelenţă 2015 pentru Turism şi Gastronomie. Mulți o vizitează, puțini o uită. Este ținutul în care dimineața te trezesc clopotele vitelor şi huruitul căruțelor trase de cai; locul în care mireasma căpițelor de fân, pajiștile înflorite și turmele răsfirate de oi te duc cu gândul la un tărâm îndepărtat. E locul în care iarna, copiii încă se dau cu săniuţele pe uliţele dosite, înecate în fum de foc cu lemne. Pentru mulți este doar o imagine desprinsă dintr-un film, dar pentru Mărginimea Sibiului este viața de zi cu zi. Regiunea cuprinde 18 localități înșirate la poalele Munților Cindrel și Lotru. Istoria Mărginimii e atât de veche încât legendele povestesc despre vremuri în care pe aceste meleaguri locuiau uriași pricepuți și pașnici. În secolele XIV-XV, când presiunile coloniștilor sași și pretențiile regilor unguri au fost tot mai mari, mărginenii s-au retras în munți și s-au ocupat cu creșterea animalelor. Păstoritul a fost ocupația principală a acestora, iar transhumanța a devenit parte din viața lor. „Drumurile oilor”, după cum erau numite drumurile străbătute de turme, se întindeau până dincolo de Carpați și Dunăre, spre Constantinopol, Adriatica, Panonia, Polonia, Ucraina de Sud sau Crimeea. Costumele de sărbătoare de o eleganţă rară, brodate în negru şi alb sunt purtate cu mândrie de sărbători, iar obiceiurile și meşteşugurile moştenite din moşi strămoşi sunt practicate cu succes şi azi.

Valea Târnavelor
Valea Târnavelor este recunoscută pentru așezările sale pitorești, dominate de impozante biserici gotice, păstrate din Evul mediu. Biertan și Valea Viilor fac parte din patrimoniul mondial UNESCO.Biserici cetate au perpetuat elemente de arhitectură prețioase și obiecte specific comunităților săsești. Cum majoritatea bisericilor au fost construite în puncte strategice, din turnurile de apărare se deschid panorame atractive asupra împrejurimilor.

Alba Iulia
Alba Iulia întruchipează idealul național, de veacuri, al unității naționale. Între 1599 și 1600, Marele Mihai Viteazu aduce pentru prima oară Muntenia, Transilvania și Moldova sub aceași stăpânire și stabilește capitala țării la Alba Iulia. Între 1715 și 1738 douăzeci de mii de iobagi lucrează la construirea cetății numită Karlsburg (fortăreața lui Carol sau Alba Carolina), în cinstea monarhului de Habsburg. Ca urmare a prăbușirii Imperiului Austro-Ungar, la data de 1 Decembrie 1918 s-a semnat în incinta cetății Actul Unirii României cu Transilvania.

Cetatea Câlnic
Mai mult de jumătate de mileniu s-a scurs de când comunitatea săsească din Câlnic a cumpărat de la nobilul Johann Geréb de Vingrad fortificaţia aflată în vatra localităţii. Această veche reşedinţă nobiliară a fost extinsă şi întărită, pentru a putea rezista atacurilor ori asediilor destul de frecvente în vremurile de atunci. La sfârşitul secolului al XIX-lea cetatea ţărănescă se ruinase sub privirile obştei, care a renunţat la paznicii ei şi la cămările cândva bine aprovizionate. A salvat-o restaurarea din anii ’60, în urma căreia fortificaţia şi-a redobândit ţinuta istorică, demnă de a reflecta o moştenire cu valoare universală.