Mărginimea Sibiului e ca un veritabil “Carul cu boi” al lui Grigorescu: frumos, plin de pace, cu sunete molcome de tălăngi de vite și căruțe, cu miresme de căpițe de fân și pajiști înflorite, un loc unde oamenii și natura trăiesc în prietenie. E locul unde Paștele se eliberează de toate drumurile și agitația de la oraș și rămâne ceea ce este cu adevărat: o mare taină, pe care o petreci alături de oameni primitori și plini de evlavie. Vă asteptăm!

Vineri, 18.04: București – Cozia – Muzeul ASTRA – Sibiel (aprox 310 km)
Plecăm din București și îi ținem tovărășie Oltului pe pitoreasca sa vale. Facem un popas la mănăstirea Cozia pentru a-i admira dantelăria în piatră, tabloul votiv valoros și muzeul mănăstirii cu exponate unicat. Apoi, la Dumbrava Sibiului descoperim un muzeu fascinant, care trebuie neapărat inclus în lista obiectivelor de vizitat…şi asta nu o spunem noi, ci însuşi Ghidul Michelin, care oferă Muzeului Astra 3 stele. În curând satele Mărginimii Sibiului curprind orizontul. Sosire la pensiuni în Sibiel, unde suntem întâmpinați de gazde cu rachiu și uscățele.

Sâmbătă, 19.04: Mărginimea Sibiului – Slujbă de Înviere
Fie ne relaxăm, fie ne răsfățam cu o excursie opțională. Vom descoperi împreună Mărginimea Sibiului, cu așezări pitorești, peisaje spectaculoase și un ritm de viață domol. La Cisnădie vizităm impozanta cetate fortificată din sec. XIII. În Rășinari, cea mai veche localitate din zonă, vedem casele memoriale ale filozofului Emil Cioran și poetului Octavian Goga, ambii născuți aici și biserica ortodoxă pictată, construită în 1752. Iar în încheiere oprim la Păltiniș, cea mai înaltă stațiune de ski din țară, unde ne lăsăm cuceriți de spectaculoasa șosea a concursurilor de raliu și de panorama Sibiului văzută de la înălțime. După cină, program de relaxare și slujbă de Înviere la biserica din Sibiel, monument de artă din 1765. La întoarcere suntem așteptați cu ouă roșii, vin și cozonac.

Duminică, 20.04: Sibiel – Prânz festiv și petrecere de Paște
Începem ziua cu un mic dejun, urmat de o plimbare prin sat. Parcurgem ulițele înguste, ne bucurăm de ritmul tihnit și descoperim o impresionantă colecție în micul muzeu al icoanelor pe sticlă. La pensiune, gazdele ne așteaptă cu masa festivă de Paște cu preparate tradiționale, muzică live și ansamblu folcloric.

Luni, 21.04: Tur de Sibiu
Este ziua în care facem cunoștință cu Sibiul. Facem un tur agale prin piațetele sale, Mare, Mică și Huet, trecem peste Podul Minciunilor și intrăm în impozanta Biserică Evanghelică. Privim munții Cibinului și crestele Făgărașilor de la înalțimea Turnului Sfatului, aflăm povestea calfelor călătoare și admirăm Pasajul Scărilor și zidurile cetății la final.

Marți, 22.04: Sibiel – București (aprox. 280 km)
După micul dejun ne luăm rămas-bun de la gazde și ne îndreptăm spre casă.

Transilvania este un ținut “ca-n povești”. Și când poveștile românilor, sașilor și maghiarilor sunt puse la un loc timp de secole, iese o minunăție de basm cu biserici fortificate gotice, palate baroce, orașe medievale și fațade de case de lut ars colorat, care te îmbie să tot vii și revii, să te încarci de frumusețe și bucurie din partea locului. Un loc aparte în acest peisaj îl ocupă Sibiul, bijuterie arhitecturală ale cărei străzi pitorești și muzee te poartă pe tărâmuri medievale, pline de farmec și chef de descoperire.

Sibiu
Frumos oraș medieval, centru de putere al sașilor din Transilvania, fosta Capitală Culturală Europeană și bijuterie arhitecturală a României. Piețele largi, monumentele superbe, muzeele cu exponate de mare valoare și festivalurile pline de culoare au transformat acest vechi oraș într-una dintre cele mai atractive destinații turistice din România.

Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA
Așezat într-un cadru natural de vis, la poalele munților și la marginea pădurii Dumbrava, superbul Muzeu ASTRA prezintă într-o manieră extrem de atrăgătoare lumea satului românesc, în cele peste 350 de clădiri răspândite pe o suprafață generoasă. Muzeul a fost inaugurat în 1905 și s-a născut din dorinţa românilor ardeleni de a-şi defini propria identitate etnoculturală în conglomeratul etnic al Imperiul Austro-Ungar şi pe fondul emancipării culturale a tuturor popoarelor din centrul şi sud-estul Europei, având ca model muzeele deja constituite ale saşilor, ungurilor şi secuilor. Cumulează cea mai complexă colecție de monumente de arhitectură și tehnică populară din România.

Muzeul Brukenthal
După revenirea sa la Sibiu în calitate de Guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei (1777-1787), baronul Samuel von Brukenthal şi-a adus şi colecţiile, iar Calendarul lui Hochmeister pe anul 1790 menţionează printre atracţiile oraşului, pinacoteca formată din 800 de tablouri şi dispusă în 13 săli ale Palatului Brukenthal. Pe parcursul timpului colecţiile s-au îmbogăţit atât prin achiziţii, cât şi prin donaţii. În afara unui număr apreciabil de opere de artă românești și occidentale, Muzeul Brukenthal prezintă și sculpturi religioase din lemn din Transilvania, datând din secolele al XV-lea și al XVI-lea, precum și icoane românești din secolul al XVIII-lea. Adevărata comoară se află la etajul al doilea. Frumos etalate în vitrine de sticlă bine luminate, aici se înșiră câteva capodopere ale picturii universale, printre care Răstignirea de Antonello da Messina, Uciderea pruncilor de Pieter Brueghel cel Bătrân și vedeta colecției, Omul cu tichie albastră, superba lucrare a lui Jan van Eyck.

Bisericile fortificate săsești
Zeci de splendide biserici săsești fortificate, păstrate din Evul Mediu sunt răspândite pe dealurile cu vegetație bogată din sudul Transilvaniei. Biertan, Viscri, Prejmer și multe altele fac parte din patrimoniul mondial UNESCO. La jumătatea sec. al XII-lea, un val de imigranți sosiți din nordul Europei a colonizat satele din sudul Transilvaniei. Comerțul a înflorit și așezările lor s-au extins, dar localnicii au fost nevoiți să ridice fortificații pentru a face față amenințării otomanilor și tătarilor. În total au fost înălțate peste 200 de astfel de cetăți, care reprezintă o moștenire arhitectonică și culturală unică în Europa. Cele mai însemnate și mai puternice așezări săsești au fost orașele Brașov și Sibiu, precum și încântătoarea cetate medievală Sighișoara.
Mărginimea Sibiului
Mărginimea Sibiului este Destinaţie Europeană de Excelenţă 2015 pentru Turism şi Gastronomie. Mulți o vizitează, puțini o uită. Este ținutul în care dimineața te trezesc clopotele vitelor şi huruitul căruțelor trase de cai; locul în care mireasma căpițelor de fân, pajiștile înflorite și turmele răsfirate de oi te duc cu gândul la un tărâm îndepărtat. E locul în care iarna, copiii încă se dau cu săniuţele pe uliţele dosite, înecate în fum de foc cu lemne. Pentru mulți este doar o imagine desprinsă dintr-un film, dar pentru Mărginimea Sibiului este viața de zi cu zi. Regiunea cuprinde 18 localități înșirate la poalele Munților Cindrel și Lotru. Istoria Mărginimii e atât de veche încât legendele povestesc despre vremuri în care pe aceste meleaguri locuiau uriași pricepuți și pașnici. În secolele XIV-XV, când presiunile coloniștilor sași și pretențiile regilor unguri au fost tot mai mari, mărginenii s-au retras în munți și s-au ocupat cu creșterea animalelor. Păstoritul a fost ocupația principală a acestora, iar transhumanța a devenit parte din viața lor. „Drumurile oilor”, după cum erau numite drumurile străbătute de turme, se întindeau până dincolo de Carpați și Dunăre, spre Constantinopol, Adriatica, Panonia, Polonia, Ucraina de Sud sau Crimeea. Costumele de sărbătoare de o eleganţă rară, brodate în negru şi alb sunt purtate cu mândrie de sărbători, iar obiceiurile și meşteşugurile moştenite din moşi strămoşi sunt practicate cu succes şi azi.

Valea Târnavelor
Valea Târnavelor este recunoscută pentru așezările sale pitorești, dominate de impozante biserici gotice, păstrate din Evul mediu. Biertan și Valea Viilor fac parte din patrimoniul mondial UNESCO.Biserici cetate au perpetuat elemente de arhitectură prețioase și obiecte specific comunităților săsești. Cum majoritatea bisericilor au fost construite în puncte strategice, din turnurile de apărare se deschid panorame atractive asupra împrejurimilor.

Alba Iulia
Alba Iulia întruchipează idealul național, de veacuri, al unității naționale. Între 1599 și 1600, Marele Mihai Viteazu aduce pentru prima oară Muntenia, Transilvania și Moldova sub aceași stăpânire și stabilește capitala țării la Alba Iulia. Între 1715 și 1738 douăzeci de mii de iobagi lucrează la construirea cetății numită Karlsburg (fortăreața lui Carol sau Alba Carolina), în cinstea monarhului de Habsburg. Ca urmare a prăbușirii Imperiului Austro-Ungar, la data de 1 Decembrie 1918 s-a semnat în incinta cetății Actul Unirii României cu Transilvania.

Cetatea Câlnic
Mai mult de jumătate de mileniu s-a scurs de când comunitatea săsească din Câlnic a cumpărat de la nobilul Johann Geréb de Vingrad fortificaţia aflată în vatra localităţii. Această veche reşedinţă nobiliară a fost extinsă şi întărită, pentru a putea rezista atacurilor ori asediilor destul de frecvente în vremurile de atunci. La sfârşitul secolului al XIX-lea cetatea ţărănescă se ruinase sub privirile obştei, care a renunţat la paznicii ei şi la cămările cândva bine aprovizionate. A salvat-o restaurarea din anii ’60, în urma căreia fortificaţia şi-a redobândit ţinuta istorică, demnă de a reflecta o moştenire cu valoare universală.