Ziua 1: București – Sibiu – Mănăstirea Prislop – Hațeg (aprox. 440 km)
Plecăm la drum cu voioșie spre Țara Hațegului. După amiază târziu, ajungem  la unul dintre cele mai iubite locuri de pelerinaj din România, Mănăstirea  Prislop, întemeiată în 1400 și una dintre cele mai vechi din România. Sosire  în Hațeg, la poalele Munților Retezat, unde petrecem următoarele 4 nopți.

Ziua 2:  Parcul Național Retezat – Cascada Lolaia – Casa Geoparcului  Internațional UNESCO Țara Hațegului – Pădurea cu Zimbri (80 km )
După un mic dejun energizant, ne pregătim pentru explorare pentru că vom  avea de văzut lucruri nemaivăzute. Intrăm în Parcul Național Retezat și ne  înviorăm cu o drumeție ușoară, de aproximativ 2 ore până la Cascada Lolaia.  Parcul Național Retezat este prima arie protejată din România, înfiinţat în  anul 1935 la iniţiativa lui Alexandru Borza şi Emil Racoviță. La întoarcere  vizităm o gospodărie din zonă, pentru a degusta celebrii “Virșli de Sălașu”,  produși după o rețetă veche de sute de ani. Continuăm plimbarea de azi la Casa Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului, unde aflăm despre  balaurii din legendele Țării Hațegului și povestea dinozaurilor pitici care  trăiau acum 70 milioane de ani în aceste locuri. Ce e de văzut aici? Un cuib  original cu ouă de dinozauri, doi dinozauri construiți în mărime naturală,  Balaur bondoc și Zalmoxes robustus, specii unice în lume, și alte fosile de  monștri preistorici. Încheiem ziua cu o plimbare prin pădurea seculară  Slivuţ, pentru a vedea zimbrii, mamifere impunătoare ce odinioară populau  pădurile de pretutindeni. Cu toate că sunt impozanți, zimbri sunt animale  vulnerabile, specia lor fiind pe lista animalelor pe cale de dispariție. Întreaga  turmă este supravegheată în permanență de Roxana, zimbroaica șefă.

Ziua 3: Castelul Corvinilor – Deva (aprox. 90 km)
Am promis că nu va trece nici o zi în această călătorie fără să vedem ceva  uimitor. Astăzi este rândul Castelului Corvinilor din Hunedoara, unul dintre  cele mai interesante castele medievale din lume, păstrat într-o formă  excepțională după aproape 600 de ani, care a aparținut celui mai strălucit  rege al Ungariei medievale, Matei Corvin. Apoi călătorim spre Deva, pentru a  vizita cetatea recent restaurată și Palatul Magna Curia. Clădirea adăpostește  Muzeul Civilizației Dacice și Romane, care prezintă descoperirile arheologice  din munții Orăștiei. De sus se deschid panorame superbe ale Văii Mureșului.

Ziua 4: Densuș – Peșteana – Sarmizegetusa Ulpia Traiana – Mănăstirea Colț – Sântămăria Orlea (aprox. 60 km)
Fie ne relaxăm, fie ne răsfățam cu o excursie opțională (extracost). Biserica Densuș, o construcţie a cărei poveste nu a fost pe deplin descifrată, este prima oprire a zilei. Atât originea, cât şi data construcţiei bisericii sunt controversate. Unii suțin că ar fi fost un templu roman dedicat zeului Războiului, Marte. Alții cred că a fost mausoleul comandantului roman Longinus Maximus, cel mai bun prieten al împăratului Traian. O sa vedem lei de piatră pe acoperiș, coloane romane care sprijină zidurile, ferestre care sunt de fapt racorduri de canalizare romană și semne bizare în pietrele masive care par să fie mai vechi de 2000 de ani. Apoi vă invităm să îl cunoașteți pe Nea Antonică, de la Peșteana, care știe foarte multe despre trecut și a strâns în casa sa tradițională din lemn o droaie de obiecte tradiționale din lumea veche a satului. Printre acestea: plasa de păstrat pește confecționată din sârmă împletită, pisăul de măcinat condimente sau colții de fier care se prindeau de talpa încălțărilor atunci când era ghețuș. În plus, Nenea Antonică spune povești interesante și ne va arăta cum se făcea un stup tradițional, împletit din liane și căptușit cu lut. Pornim apoi spre un oraș antic de mare importanță, situl arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala romană a provinciei Dacia. Ulpia Traiana este o lecție de istorie, pe viu, la fața locului. Vedem monumentele cunoscute, forul, amfiteatrul și templele și intrăm în viața de zi cu zi a unui locuitor al orașului antic. Ajungem și la Mănăstirea Colț, ctitorie a Cândeștilor, vestită familie de cneji români din Țara Hațegului. Pe un colț de stâncă, putem observa Cetatea Colț, sursa de inspiraţie a romanului “Castelul din Carpaţi” scris de Jules Vernes. Încheiem la Sântămăria-Orlea, cea mai mare biserică medievală din Ţara Haţegului. Astăzi frescele din biserică sunt scoase la lumină şi considerate a fi unele din cele mai reuşite picturi medievale de la noi din ţară.

Ziua 5:  Sarmizegetusa Regia – București (aprox. 470 km)
Înainte de a părăsi locurile fascinante și legendare din Țara Hațegului, oprim  în această dimineață în capitala Daciei preromane, Sarmizegetusa Regia sau  „cea regească”. Fortăreața inclusă în Patrimoniul UNESCO, cuprinzând un  complex de sanctuare este un loc unic în lume, unde se găsesc urmele unei  civilizații extraordinare. Dacii venerau acest loc, considerându-l sacru.  Povestim despre vechea așezare dacică și încercăm să descifrăm împreună  misterele Marelui Sanctuar și ale Soarelui de Andezit. Apoi, spre casa!

Vrei să pășești pe istorie la propriu? Vino în Țara Hațegului, tărâmul mitic al dacilor, unde fiecare pas străbătut scoate la lumină o poveste demult uitată despre strămoșii noștri. Un ținut de basm, în inima munților Retezat, care adăpostește ruine antice, fortificaţii din Evul Mediu, biserici de piatră și cea mai mare densitate de situri culturale din țară. Iar dacă acestea n-ar fi, tot s-ar povesti, fiindcă mult înainte să fie oamenii din partea locului, existau dinozauri, ale căror istorie poate fi descoperită în geoparcurile din Hațeg.

Sarmizegetusa Regia
Situată la 1200m deasupra nivelului mării și acoperind o suprafață de 3,5 ha, Sarmizegetusa Regia a îndeplinit rolul de capitală a dacilor din secolul I î.Hr. până în anul 106 d.Hr. Se află pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Incinta este împărțită în două părți distincte: cetatea, folosită drept refugiu în vreme de război și zona sacră, dominată de marele sanctuar circular din piatră. Apogeul cetăţii dacice a fost atins sub conducerea lui Decebal (87 – 106). Capitala Daciei a fost cucerită şi distrusă de armata romană în anul 106 d.H. Ruinele sale au fost scoase la lumină pentru prima dată în 1923.

Ulpia Traiana Augusta Sarmizegetusa
Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, se află pe lista Monumentelor Istorice Naționale. Colonia, fostă capitală a Daciei romane, a fost întemeiată în primii ani după cucerirea Daciei, acest moment fiind marcat și prin baterea unei monede (sestertius) emisă de Roma, din ordinul Senatului, dedicată „celui mai bun principe”, împăratul Traian.

Parcul Național Retezat
Este primul parc național din România, înființarea lui datând din 1935 și desemnat în 1980 de UNESCO Rezervație a Biosferei. Călătorul prin Retezat va descoperi o lume plină de minuni ale naturii. Este singurul masiv montan din țară cu 80 de “ochi albaștri” (lacuri și tăuri în care se oglindește cerul albastru), aici aflându-se și cel mai adânc lac glaciar din România – lacul Zănoaga, precum și cel mai întins – lacul Bucura.

Biserica reformată Sântămărie-Orlea
Biserica de la Sântămăria Orlea a fost construită în stilul cistercian al epocii romanice târzii. Ca toate bisericile cisterciene, a fost dedicată Fecioarei Maria şi este o construcţie simplă, de dimensiuni impresionante însă. La început biserica avea în interior zece picturi murale cu motivul crucii. Odată cu schimbările confesionale ale comunităţii, a devenit ortodoxă şi a fost repictată într-un stil ce îmbină elementele bizantine cu cele occidentale. Mai târziu, fiind transformată în biserică reformată, picturile au fost acoperite cu var. Astăzi frescele din biserică sunt scoase la lumină şi sunt considerate a fi unele din cele mai reuşite picturi medievale de la noi din ţară.

Biserica din Densuș
Biserica din Densuş este o construcţie a cărei poveste nu a fost pe deplin descifrată. Atât originea, cât şi data construcţiei bisericii sunt controversate. Unii cred că a fost la început un templu roman al Zeului Marte, transformat în biserică în sec. 12-13. Alţii susţin că era în antichitate mausoleul generalului roman Longinus Maximus a cărui soţie a descoperit religia creștină şi a amenajat în locul mausoleului prima biserică de la nord de Dunăre. Astăzi, biserica are un aspect neobişnuit, fiind un amestec de stiluri şi materiale. Unele ferestre sunt de fapt racorduri de canalizare romană, zidurile bisericii sunt sprijinite de coloane, altarul este un capac de sarcofag, leii de pe acoperiș erau statui romane, iar pietrele masive din ziduri păstrează cioplituri antice. Putem vedea în zidurile ei bucăţi din ruinele romane de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa: cărămidă romană, coloane, pietre cu inscripţii antice sau statui. În interior se găsește un alt unicat: în icoana Sfintei Treimi, Hristos este îmbrăcat în costum popular românesc. Biserica Densuș este unul dintre cele mai importante obiective turistice din regiune. Aspectul său inconfundabil și faptul că încă servește ca biserică a satului fac din acest lăcaș o destinație obligatorie.

Cetatea Colț
Se spune că Cetatea Colţ a fost sursa de inspiraţie a romanului “Castelul din Carpaţi” scris de Jules Vernes. Se pare că autorul însuşi a fost cândva oaspete la hanul de la poalele stâncilor unde se ridica fortificaţia. Iar povestea de dragoste pe care a trăit-o cu domniţa cetăţii l-a inspitat să scrie romanul. Astăzi se mai păstrează doar ruine din zidurile fortăreţei medievale.

Pădurea cu Zimbri
Sunteţi curioşi cum arătau pădurile de unde culegeau dacii plante medicinale pentru faimoasele lor leacuri? Sau poienile unde îşi construiau locuinţe? Atunci faceţi o plimbare prin Pădurea Slivuţ. Se pare că această pădure de stejar este asemănătoare celei care, în trecut, era în aceeaşi măsură un adăpost pentru daci şi un labirint întunecos pentru străini. Astăzi atracţia Pădurii Slivuţ sunt zimbrii, crescuţi aici în captivitate. Deşi cu secole în urmă zimbrii erau numeroşi prin pădurile de la noi, astăzi nu îi mai putem găsi decât în rezervaţii. Pe cât sunt de masivi şi fioroşi, pe atât sunt de vulnerabili, fiind o specie de animale pe cale de dispariţie.

Cetatea Devei
Construcțiile la Cetatea Devei au început în sec. XIII și scopul a fost de a crea o fortăreață militară. Transformată mai târziu de Iancu de Hunedoara în castel nobiliar, va fi extinsă și întărită succesiv în sec. XVI, XVII și XVIII, ajungând printre cele mai putenice din Transilvania. Fortificația a suferit dese asedii din partea armatelor otomane pătrunse în Transilvania. În 1784 „ultimatumul” lui Horea a fost remis nobililor refugiați în cetate, iar în 1848 a fost sediul trupelor imperiale care au intervenit împotriva revoluției maghiare. În parcul de la poalele dealului se află Palatul Magna Curia, reconstruit în 1621 de Gabriel Bethlen, sub a cărui domnie Deva a devenit, pentru scurt timp, capitala Transilvaniei. Palatul adăpostește Muzeul Civilizației Dacice și Romane, care prezintă descoperirile arheologice din munții Orăștiei. De sus se deschid panoramele superbe ale Văii Mureșului.

Castelul Corvinilor
Castelul Corvinilor, din Hunedoara, numit și al Huniazilor, este unul din cele mai importante monumente de arhitectură gotică din România. Ridicat în secolul al XV-lea de Ioan de Hunedoara pe locul unei mai vechi întărituri și completat de către fiul său Matei Corvin, impunătorul castel a fost atent restaurant între anii 1965-1970. Cetatea a fost una dintre cele mai mari și vestite proprietăți ale lui Ioan de Hunedoara.

Mănăstirea Prislop
Mănăstirea Prislop, la poalele munților Poiana Rusca, a fost întemeiată în 1400 și este una dintre cele mai vechi mănăstiri din România. Deşi este în Transilvania, Mănăstirea Prislop a fost construită în stilul mănăstirilor din Ţara Românească. Se spune că Domniţa Zamfira, fiica unui Domnitor al Ţării Româneşti, fiind foarte bolnavă, a venit la mănăstire. Aici a băut din apa unui izvor şi s-a însănătoşit. Drept mulţumire a reconstruit mănăstirea şi a rămas aici tot restul vieţii. Mai târziu, cel care a adus renumele mănăstirii a fost Arsenie Boca, Părintele Înţelept. Mănăstirea se numără printre cele mai iubite locuri de pelerinaj din România.