Vineri, 18.04: București – Iași (aprox. 390 km)
Plecare din București spre Iași. Sosire la hotel, unde suntem primiți cu plăcinte poale-n brâu și afinată. După amiază avem timp să ne bucurăm de o plimbare la așa–numiții “Plopi fără soț” de pe dealul Bucium, unde se ospătau Eminescu și Creangă pe vremuri.

Sâmbătă, 19.04: Tur de Iași – Slujbă de Înviere
Azi facem cunoștință cu capitala istorică a Moldovei. Poposim la Bojdeuca lui Creangă, vizităm Parcul Copou și Teiul lui Eminescu, admirăm Palatul Culturii, Piața Unirii, Casa Dosoftei și Biserica Trei Ierarhi. Palatul Roznovanu, Strada Lăpușneanu, Universitatea Al. I. Cuza și multe alte obiective ne țin atenția trează. După cina din această seară, program de relaxare, iar la miezul nopții, cine dorește poate participa la slujba de Înviere la Mitropolia din Iași. La întoarcere suntem așteptați cu ouă roșii, vin și cozonac.

Duminică, 20.04: Mănăstirile Iașului – Prânz festiv și petrecere de Paște
Sărbătorim așa cum se cuvine ziua de Paște, cu o vizită la mănăstirile fortificate ale Iașului: Golia și Cetățuia, oaze de pace sufletească și repere spirituale ale Iașiului. La întoarcere suntem așteptați cu masa festivă de Paște cu preparate tradiționale, pachet de băuturi, muzică live și dans.

Luni, 21.04: Chișinău și Castelul Mimi (aprox. 380 km)
Dacă tot e sărbătoare hai să “colindăm” o zi și peste Prut, unde Chișinăul ne întâmpină cu toate farmecele sale (excursie opțională). Le admirăm într-o promenadă agale bifând Grădina Publică, Porțile Sfinte, Muzeul de Artă, Teatrul, Sala cu Orgă sau Catedrala Mitropolitană. Ieșim apoi din Chișinău și continuăm ziua festiv, cu o oprire la Château Mimi, una dintre celebrele castele ale
Basarabiei. Podgoriile lui Constantin Mimi, ultimul guvernator al Basarabiei sunt de poveste, iar despre prezența vinurilor pe masa țarului Nicolae al II lea sau a altor atlețe regale, s-a dus iute de veste. Vizităm grădinile și interiorul castelului, beciurile istorice și vedem cea mai veche colecție de vinuri din Moldova. Dacă premiile primite sunt binemeritate vom afla la o degustare a savuroaselor vinuri. După amiaza târziu repetăm formalitățile vamale și revenim la cazare.

Marți, 22.04: Iași – București (aprox. 390 km)
Părăsim atmosfera de sărbătoare a Iașiului cu fotografii și amintiri de neprețuit.

Iașiul este o minune aparte în “molcomul peisaj moldovean”, așa cum îl numea George Enescu. Fiecare străduță e un basm în sine, fie că duce la un castel cum rar vezi pe meleagurile noastre sau te poartă pe urmele lui Creangă și Eminescu, care stăteau la povești cu tâlc până în zori de zi. Iașiul și Moldova merită văzute o dată pentru a te îndrăgosti de ele. Și apoi revăzute cât mai des, pentru că e o dragoste care nu pălește defel. 

Iași
Iașiul este capitala provinciei și probabil cel mai frumos oraș al său. Este locul unde s-a realizat Unirea Principatelor Române și unde se găsesc prima universitate din țară (Universitatea Al. Ioan Cuza), primul muzeu memorial literar (Bojdeuca lui Creangă), cel mai vechi teatru (Teatrul Național Vasile Alecsandri) și prima gradină botanică (Grădina Botanică Anastasie Fătu). Iașiul este asociat cu numele poetului Mihai Eminescu, al prozatorului Ion Creangă, al istoricului Nicolae Iorga, al marelui domnitor Alexandru Ioan Cuza, al oratorului Mihail Kogălniceanu, precum și al multor alte mari talente care au dus la înflorirea vieții culturale și intelectuale. Piețele largi, arhitectura superbă, muzeele cu exponate de mare valoare și viața universitară animată, au transformat acest vechi oraș într-una dintre cele mai atractive destinații turistice din România.

Mănăstirile ținutului Neamț
În județul Neamț întâlnim unele dintre cele mai vechi și impunătoare mănăstiri din Moldova: Agapia, Văratec, Neamț, Sihăstria, Secu și altele. Amplasate într-un cadru natural deosebit de pitoresc și îngrijite cu multă dragoste de măicuțe și călugări, mănăstirile ortodoxe din Neamț sunt adevarate comori culturale și spirituale care trebuie văzute cel puțin o dată în viață.

Humuleștii lui Creangă
La Humuleṣti vei descoperi pitită printre blocuri ṣi vile noi, o căsuṭă veche păstrată cu grijă în interiorul căreia domneṣte farmecul copilăriei celui mai mare povestitor român, Ion Creangă. Casa Creangă, cu toate lucrurile expuse în ea, reprezintă tipul de locuinṭă sătească, foarte des întâlnită în aceste locuri acum două veacuri. Deṣi casa este vizitată pentru faima scriitorului, vizitatorul ajuns aici are prilejul de a face o incursiune într-un timp ṣi spaṭiu pierdut. Conservată cu grijă pentru generaṭiile viitoare, casa reprezintă un prețios monument de arhitectură populară al neamului românesc.

Muzeul Neculai Popa din Târpești
Născut în 1913, Neculai Popa a fost un artist și un colecționar pasionat de artă populară autentică și de obiecte folclorice. Măștile populare și costumele bogat colorate create de către el și soția sa, Elena sunt cunoscute în întreaga lume. Neculai Popa este renumit pentru muzeul popular ridicat în anii ‘70, cu eforturile proprii, în gospodaria sa din Târpești, care reprezintă astăzi unul dintre cele mai frumoase și interesante muzee din Moldova. Muzeul adăpostește peste 3000 de exponate, de la ceramica Cucuteni și obiecte dacice, până la obiecte populare de lemn, ceramică, fier, bani, împletituri și straie din diferite perioade istorice.

Civilizaţia de la Cucuteni
Cultură Cucuteni sau Cucuteni-Tripolia, una dintre cele mai vechi şi misterioase civilizaţii din Europa, cu o vechime mai mare decât cea mesopotamiană, şi-a primit numele după satul cu acelaşi nume din apropierea Iaşiului, unde în anul 1884 s-au descoperit primele vestigii. Cultura Cucuteni a precedat cu câteva sute de ani toate aşezările umane din Sumer şi Egiptul Antic și se întindea pe o suprafaţă de 350.000 kilometri pătraţi, pe teritoriul actual al României, Ucrainei și Republicii Moldova. Este una dintre cele mai spectaculoase civilizaţii cu ceramică pictată ale lumii preistorice, atât datorită rafinamentului artistic al formelor şi decorului pictat sau incizat pe vase şi statuete antropomorfe, a tehnologiei de prelucrare a pietrei şi a metalelor (cupru şi aur), cât şi datorită întrebărilor pe care le ridică, multe încă fără răspuns.

Hârlău
Hârlău este una dintre cele mai vechi aşezări ale Moldovei, fiind atestat documentar încă de la 1386, când aici au fost ridicate curţile domneşti ale Doamnei Margareta Muşat, mama domnitorului Pentru I Muşat. Din vechile curţi domneşti medievale acum se mai păstrează ruinele şi o serie de vestigii foarte bine administrate de Muzeul de Istorie al oraşului. Hârlăul are o istorie zbuciumată, fiind deseori distrus de-a lungul veacurilor, fie de tătari, fie de cazaci, poloni sau alte neamuri. Deasemenea, el a fost şi centrul unor răscoale şi mişcări ţărăneşti, cum au fost cele din 1831, 1907. Cum zona este una foarte importantă din punct de vedere viticol, la Hârlău funcţionează un interesant Muzeu al Viei şi Vinului. Tradiţia şi modernitatea convieţuiesc bine în acest liniştit oraş moldav şi acest lucru se vede foarte bine în aspectul urbei care este unul foarte îngrijit şi în care fiecare lucru este pus la locul lui.

Podgoria Cotnari
Sunt puțini cei care știu că la 1560, Cotnariul era unul dintre cele mai mari târguri din Moldova. Vinul produs în arealul Cotnari este pomenit din cele mai vechi timpuri şi se crede că podgorii ar fi existat în zonă încă din vremea culturii Cucuteni, cu mii de ani în urmă. Prima atestare clară a vinului de Cotnari se regăseşte într-un document moldovenesc din 1448. 15 hrube se întind pe o suprafață de peste 2 km și cele mai vechi vinuri datează din anul 1957.

Palatul Cuza de la Ruginoasa
Construit de către boierul Săndulache Sturdza în anul 1804 și reamenajat în stil neogotic de Costache Sturdza, palatul a fost cumpărat 12 ani mai târziu de familia Cuza. Fosta reședință de vară a domnitorului și în prezent Muzeul Memorial “Alexandru Ioan Cuza”, reprezintă o surpriză imensă pentru vizitatori. Impunătorul palat a fost restaurat de curând, după o atentă documentare, folosind tehnologie de ultimă oră. O hologramă a lui Alexandru Ioan Cuza, vorbindu-le românilor surprinde vizitatorii în palat. Interiorul extrem de frumos,  introduce oaspeții în atmosfera secolului XIX.

Castelul Sturdza de la Miclăușeni
Castelul Sturdza îşi datorează existența tot unui membru al familiei Sturdza, mai exact George Sturdza care l-a construit între anii 1880 şi 1904. Decorațiunile exterioare ale palatului, în stil neogotic, sunt nemaiîntâlnite în România, iar picturile interioare în stil Art Nouveau sunt cele originale. Parcul de la Miclăuşeni este cel mai mare parc dendrologic privat, cu o suprafaţă de 30 ha. Odată pe moșia palatului se cultivau citrice și plante exotice, parcul era cândva împânzit de palmieri, iar în interiorul palatului te puteai răsfăța într-o saună.

Mausoleul Eroilor de la Mărășești
Mausoleul este ridicat în memoria celor care şi-au jertfit viaţa în luptele de la Mărăşeşti. Iniţiativa ridicării unui mausoleu la Mărăşeşti s-a luat la Congresul Societăţii Ortodoxe Naţionale a Femeilor din România din anul 1919, societate fondată în 1910 de mai multe doamne din înalta societate precum Alexandrina Cantacuzino, Anastasia Filipescu, Elena Odobescu şi Eliza Mavrocordat. Propunerea a fost înaintată regelui Ferdinand şi guvernului Ion I. C. Brătianu.