Ziua 1: București – Mănăstirea Rohia – Dănești (aprox. 590 km)
Hai la drum cu voioșie! Plecăm din București spre Maramures. Oprim lângă  Târgul Lăpuș pentru o incursiune la Mănăstirea Rohia. Deși astăzi un  impozant ansamblu mănăstiresc, istoria locului începe în 1923 prin modesta  ctitorie în lemn a preotului Nicolae Gherman, delegat la Marea Adunare  Națională de la Alba Iulia și paroh în satul de la poalele Dealului Viei.  Așezământul respiră un sentiment special și poate, tot de firul liniștii și-al  cărților atras, s-a retras la sfârșitul anilor ’70 și scriitorul Nicolae Steinhardt.  Admirăm biblioteca de care s-a îngrijit și unde a catalogat zestrea celor  40.000 volume care și-au găsit locul pe raft și nu plecăm fără a intra în chilia  sa. Univers restrâns și totuși într-atât de bogat, în care începi să-l înțelegi pe  omul care a regândit noțiunea de fericire, remodelând-o abil din sămânța  pătimirii. Petrecem următoarele 4 nopți în Dănești, lângă Baia Mare, în  mijlocul naturii și-n inima unui resort plin de culoare.

Ziua 2: Dănești – Șurdești – Budești – Sârbi – Bârsana – Baia  Mare (aprox. 120 km)
Unele dintre cele mai frumoase sate și biserici din lemn din Maramureș se  află pe Valea Izei, pe care-l vom descoperi astăzi. Începem un itinerar prin  lăcașuri listate în Patrimoniul Unesco. Biserica din Surdești, de o frumusețe  rară, se mândrește cu turla ei de 72 m, care zgârie cerul încă din secolul XVIII  și o face una dintre cele mai înalte biserici de lemn din lume. Apoi vom căuta
adevărul istoric din spatele legendei lui Pintea în Biserica din Budești, locul  în care se păstrează cu sfințenie cămașa de zale a vestitului haiduc care a  băgat groaza în grofi cât a trăit prin aceste locuri. Satul Budești mai este  cunoscut și pentru porțile care prin frumusețea și bogăția de simboluri au  devenit atracții turistice vizitate de zeci de mii de turiști în fiecare an. În  satul Sârbi, la un complex de instalații, vom vedea ce însemna high-tech în  urmă cu secole. Vedem o vâltoare și o moară de măcinat boabe, vizităm un  atelier artizanal și ne refacem entuziasmul cu o plăcintă și-o horincă,  mândria fiecărui moroșan. După amiază ne oprim în satul Bârsana, a cărui  faimă s-a răspândit în lume datorită meșterilor recunoscuți pentru măestria  cu care lucrează lemnul. Mănăstirea se numără printre cele mai vizitate  locuri din Maramureș. Încheiem periplul plini de încântare cu o descindere  la Baia Mare. Ni se deschid ușile Muzeului de Mineralogie cu toate cele peste  16000 de exponate din dotare, facem o plimbare prin Piața Cetății sau un  urcuș optional, spre terasa panoramica a Turnului Ștefan.

Ziua 3: Desești – Sighetul Marmației – Cimitirul Vesel de la Săpânța (aprox. 180 km)
Ne începem ziua la Biserica din lemn din Desești, tot parte din patrimoniu UNESCO și poartă spirituală de intrare în Maramureșul istoric. Descindem apoi la Sighetu Marmației, veche capitală și loc de hartă-n cui, pentru a vizita Muzeul Satului Maramureșean. Să pătrundem în Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, amenajat în fosta închisoare e o datorie și-un gest de onoare. Fiecare celulă e un crâmpei dintr-o istorie cu reverberații amare. Foto-ducumentată și atestată, istoria ei în cifre este impresionantă: 6000 de ore de înregistrări, 43000 de pagini de carte, mii de documente îndosariate. Pornim într-un final spre Săpânța în căutarea culorii, a insolitelor cruci din lemn (nici că se putea altfel) și-a neaoșelor epitafe. Facem cunoștință cu autorul genial al crucilor pline de haz, meșterul popular Stan Ioan Pătraș și lecturăm epitafele hazlii de pe plăcuțele de lemn. Vesel sau nu e o bună de dezbătut poveste, dar ideea meșterului Ioan Pătraș Stan n-a fost în van. Continuă să fascineze și să inspire.

Ziua 4: Mocănița de pe Valea Vaserului – Ieud (aprox. 189 km)
Vă invităm să participați la excursie opțională de o zi (extracost). Când  dimineața cocoșii din Maramureș termină de cântat, suntem gata de drum,  pentru că trebuie să ajungem la timp în Vișeul de Sus, stația de plecare al  Mocăniței care străbate pitoreasca Vale a Vaserului. Locomotiva cu aburi  pufăie neobosită în frumoasa Vale a Vaserului, pe tot parcursul celor 50 km. Trecem prin păduri dese, defileuri înguste, stânci prăpăstioase sau poieni cu  izvoare minerale, o aventura de cuprins între filele agendei personale,  Inaugurată în ’32, distrusă parțial în timpul celui de-Al Doilea Război  Mondial, refăcută și extinsă în anii 50, este singura cale ferată europeană, cu  encartament îngust, pe care istoria trenului forestier și-a locomotivelor cu  abur încă nu a apus. Savurăm un prânz în aer liber cu mâncare proaspăt  preparată la ultima stație a mocăniței. După amiază ne oprim în Ieud și  vizităm biserica de lemn. Un alt motiv să revenim la cazare zâmbind.a

Ziua 5: Dănești – București (aprox. 540km)
Ne pregătim de lungul și pitorescul traseu spre casă. În autocar mai e timp  de povești și de arătat poze cu lucrurile „ne-mai-văzute și ne-mai-povestite”  pe care le-am adunat în aceste 5 zile. Ajungem în București în cursul serii.

Călătorește într-o regiune rurală idilică, explorează sate pitorești, cu splendide biserici din lemn și fii martorul unor obiceiuri păstrate practic neschimbate de sute de ani.

Bisericile din lemn
Desăvârșit lucrate, cu turle impunătoare ce se avântă spre cer, biserici din lemn splendide fac parte integrantă din peisajul maramureșan. În întreaga Europă de Est există o puternică tradiție a bisericilor din lemn, dar atât cantitativ, cât și calitativ, exemplele cele mai grăitoare se găsesc în Maramureș. Dintre cele circa patruzeci de biserici din lemn păstrate, în jur de douăzeci dintre cele mai valoroase au fost restaurate în ultimii ani, iar opt dintre ele sunt incluse în Patrimoniul Cultural Mondial UNESCO. Începând cu 1278, românilor ortodocși li s-a interzis de către stăpânii maghiari catolici să își înalțe biserici din piatră, așa că noul stil architectonic gotic a fost reflectat de aceștia în construcții din lemn. Apogeul perfecțiunii artistice este atins în sec. al XVIII-lea, după ultimele incursiuni tătare. Bisericile de la Surdești, Bârsana, Budești, Desești, Ieud și Poienile Izei constituie cele mai frumoase exemple de acest gen.

Cimitirul Vesel de la Săpânța
Frumos sculptate și pictate în culori exuberante, insolitele cruci din lemn sunt una dintre marile atracții turistice ale României. Săpânța a devenit celebră datorită meșterului popular Stan Ion Pătraș (1908-1977). Cimitirul Vesel cuprinde o adevărată pădure de cruci înfățișând portretele celor plecați pe lumea cealaltă sau scene din viața lor, alese de rude, la care Pătraș a adăugat propriile înscrisuri pline de duh, după cum a considerat de cuviință.

Mocănița de pe Valea Vaserului
Urcați dimineața devreme în trenul forestier care șerpuiește domol prin pitoreasca Vale a Vaserului. Valea Vaserului, care măsoară 50 km din Vişeu de Sus până la staţia terminală Comanu, nu se poate compara cu nicio altă vale din Carpaţi. Ea cuprinde o zonă împădurită enormă, care până la taberele muncitorilor nu este locuită şi singura cale de acces o reprezintă calea ferată forestieră. Ca şi zonă ce face parte din Parcul Natural Munții Maramureșului, Valea Vaserului se află sub protecţie europeană, utilizarea ei forestieră este însă permisă; obligaţiile ecologice asigură faptul că pădurea va fi conservată la capacitatea ei actuală. Călătoria pe Valea Vaserului, este până astăzi o aventură. În mijlocul pădurii întunecate, sau pe pajiştile invadate de soare, în gările singuratice sau în tabăra energică şi zgomotoasă a muncitorilor din pădure, se deschide o lume fascinantă.

Baia Mare
Capitala și cea mai mare localitate din Maramureș, Baia Mare se mândrește cu un centru istoric atrăgător, în plin proces de restaurare și cu câteva așezăminte muzeale de valoare, printre care se remarcă Muzeul Satului.

Muzeul Victimelor Comunismului și al Rezistenței
Acest memorial al durerii aduce un binemeritat și emoționant omagiu victimelor comunismului. Celulele au fost transformate în spații expoziționale. Închisoarea Sighet a funcționat între 1898 și 1977, perioadă în care a dobândit o notorietate întrecută de puține instituții de acest gen. S-a făcut remarcată în special între 1950-1955, când deținuți politici iluștri (foști miniștri, generali, academicieni și episcopi) au fost întemnițați aici. În cele 72 de celule au fost înghesuiți 180 de membri ai cercurilor conducătoare din epoca interbelică, cel puțin două treimi dintre ei în vârstă de peste 60 de ani. Au fost tratați cu o cruzime înfiorătoare și mulți și-au găsit aici sfârșitul. Printre aceștia s-a numărat și Iuliu Maniu, astăzi considerat martir al neamului. Politician incoruptibil, a organizat lovitura de stat din august 1944.

Porțile sculptate din lemn
Lemnul este sufletul viu și verde al maramureșeanului. Pentru vizitatorii satelor maramureșene, cea mai mare atracție o reprezintă arta prelucrării lemnului. Și astăzi se fac multe porți, multe dintre acestea minuțios sculptate, cu simboluri precum Pomul Vieții, soarele, luna, funia sau șarpele. Meșteri iscusiți sculptează cu migală porțile, dimensiunea și gradul de ornamentație al porții de intrare indicând, alături de numărul de animale și de bogăția veșmintelor, statutul familiei și gradul de prosperitate al acesteia.

Costumul popular
Nicăieri în Europa nu s- păstrat atât de bine tradiția costumului popular ca în Maramureș. Dacă străbați satele (îndeosebi cele situate pe văile Mara și Iza) mai vezi si acum oameni îmbrăcaţi în haine tradiţionale la muncile câmpului: la cosit , la strins fânul, la săpat… În zilele de duminică și de sărbători, ai privilegiul să asiști la un spectacol vestimentar colorat, oferit gratuit de localnici. De reținut că această “desfășurare de forțe” nu are nimic ostentativ și nici nu reprezintă vreun element din arsenalul marketingului turistic. Ea poartă amprenta autenticității, fiind o reminiscență a stilului de viață din societatea tradițională locală.

Meștesuguri tradiționale
Cultura traditională maramureșană se exprimă cu ajutorul meșteșugurilor vechi de ani de zile care încă se practică în zonă. Oamenii care confecționează clopuri, sculptori în lemn, femei care țes, morari sau fierari pot fi vizitați de turiști pentru a vedea cum își continuă meșteșugurile și tradiția de ani de zile. Turiștii care vizitează acești artizani au posibilitatea de a-și cumpăra obiecte unice și învăța mai multe despre un still de viață devenit în alte locuri doar o amintire.

Salina Turda
Salina Turda datează din sec. al XVII – lea și în prezent, după recenta modernizare este considerată unul dintre cele mai frumoase locuri de sub pamânt din lume. De asta sunt convinși jurnaliștii de la Business Insider, care laudă din nou obiectivul turistic din Transilvania, după ce la sfârșitul anului trecut au inclus Salina Turda în top destinații din lume despre care turiștii nici nu știu că există.