Ziua 1: București – Brașov – Cetatea Feldioara (aprox. 310 km)
Pornim la drum de dimineață și trecem munții spre Țara Făgărașului. Oprim în Brașov pentru un tur ghidat prin fostului burg medieval și prin Șchei, spațiu al comunității românești forțate a locui separat. Recent renovata cetate Feldioara este prilejul perfect pentru un nou popas. Aflăm istoria Cavalerilor Teutoni, ordin religios militar și de constructori pasionați. Spre după-amiză descindem, pentru următoarele 4 nopți, la poalele Munţilor Făgăraş.

Ziua 2: Șona – Ansamblul de instalații tradiționale din Lisa –  Mănăstirea Sâmbăta de Sus (aprox. 120 km)
După un mic dejun copios ne îndreptăm spre Șona, loc al curiozităților și  trăirilor mărunte. Oprim în centrul localității în cel mai pur peisaj rural. Centru  arhietipal cu biserică, uliță cu bănci în poartă și magazin…universal. Facem o  plimbare prin sat, vedem o căsuță de piatră veche de peste 100 de ani, ne  întoarcem pe firul tradiției și degustăm ceva dulce La Fierărie și descoperim
povestea misterioaselor Piramide din Șona. În apropiere, la Lisa întâlnim cel  mai vechi ansamblul de instalații tradiționale din țară. Perfect funcțional.  Descoperim în ritmul susținut al utilajelor cum este prelucrat un strai, cum  funcționează o vâltoare sau ce este un coș de îngroșat. Și dacă privim cu atenție  în jur, remarcăm încă un detaliu interesant. În orice casă din Făgăraș urmașii
păstrează un colț amenajat, pun pe o masă obiecte dragi, uzuale, ale celor ce i- au precedat. Un artificiu emoționant cât să nu lase amintirea a dispărea în  neant. Încheiem ziua la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, remarcabilă ctitorie  brâncovenească renăscută din propria cenușă, după atacul generalului Preiss,  în urma răzmerițelor religioase din Ardeal. Ansamblul monahal include cea mai  importantă școală de pictură pe sticlă din țară, o colecție unică de carte veche,  pergamente, scrisori sau obiecte de cult, dar și atracția de suflet a pelerinilor,  izvorul părintelui Arsenie Boca.

Ziua 3: Castelul de Lut Valea Zânelor – Ferma ecvestră – Cincșor (aprox. 130 km)
Ziua de azi ne-o începem sub paza bună a vârfului Negoiu, într-un loc desprins din cele mai frumoase basme, Castelul de Lut Valea Zânelor. Realizat integral dintr-un amestec aproape mistic de lut, paie, apă și nisip, castelul pare mai degrabă făurit decât construit. Nici nu mai e nevoie să spunem că aici vei face cele mai reușite poze din vacanță. Urmăm apoi peisajul pitoresc din valea Avrigului și ajungem la o fermă de echitație unde vom servi un prânz tihnit și vom cunoaște caii, apoi ne vom urca în șa și vom face o mică plimbare. Ajungem și la ultima oprire de azi, satul Cincșor, unde descoperim o frumoasă poveste despre transformarea bisericii fortificate, a casei parohiale și a școlii din sat

Ziua 4: Cârța – Cârțișoara – Transfăgărășan – Bâlea Cascadă (70 km)
Excursie opțională (extracost). Călătorim spre Cârța pentru întâlnirea rarisimă  cu o abație cisterciană, construcție gotică impetuoasă și o incursiune în  misterele ordinului care a înființat-o. Iubitori de austeritate, fideli principiului  ora et labora cistercienii au părăsit Burgundia aducând se pare cu sine nu doar  un anume soi de viță de vie, dar și morile de apă (într-o tehnică pionerat) sau  detalii arhitecturale remarcabile. În Cârțișoara, la casa memorială Badea  Cârțan, rezumăm șirul călătoriilor săvârșite spre Roma, Paris sau Ierusalim de  către cel mai celebru țăran român, acreditat. Ne aventurăm într-un final, prin  peisajul ce-ţi taie respiraţia, pe spectaculosul Transfăgărășan. Îi aflăm epopeea  și ne oprim la Bâlea Cascadă. Dar dacă vremea o permite, continuăm și luăm  telecabina, spre lac. O călătoria cu siguranţă de neuitat!

Ziua 5: Cetatea Fagaraș – Șinca Veche – București (aprox. 280 km) 
n drumul nostru spre casă avem timp și de o vizită la Cetatea Făgăraș, cămin fortificat al principilor transilvani, dar și loc de neagră detenție în trecutul comunist. Apoi, la poalele Carpaților, cotim spre Șinca Veche pentru a afla secretele Mănăstirii Rupestre, lăcaș sculptat direct în piatră. Presupus polm energetic și parte a așa numitului triunghi dacic spiritual, va fi ultimul nostru popas, de bun rămas. Indiferent dacă credem sau nu în astfel de energii, tot plecăm încărcați cu stare de bine din această vacanță. Ajungem la București spre sfârșitul zilei, dar amintirile ne rămân în suflet și mult după aceea.

O vorbă înțeleaptă spune că “trebuie să cunoști trecutul pentru a înțelege prezentul”. Iar nimic nu ilustrează mai bine acest lucru ca o călătorie în Țara Făgărașului, o zonă care mustește de legende și locuri întipărite adânc în istoria noastră. Un exemplu ar fi să vezi cu ochii tăi complexul de instalații tradiționale de prelucrare a lânii “La vâltori”, unde meșterii țesători se întrec în măiestrie încă de la 1850. Sau să te minunezi odată intrat în casa lui Badea Cârțan din Cârtișoara, țăranul simbol al luptei pentru independența românilor din Transilvania. Sau să te plimbi pe șerpuitul Transfăgărășan, o plăcere musai de bifat. Sau să îți odihnești privirile pe Moara din Ohaba, cea mai veche din Făgăraș, dar cu care timpul a fost blând, căci încă macină perfect. Și după ce ai fost martorul atâtor povești minunate, să îți lași pașii purtați într-o drumeție prin Făgăraș. Ce poate fi mai frumos?

Mănăstirea Sâmbăta
La poalele Munților Făgăraș, se află una dintre cele mai frumoase ctitorii ale marelui domnitor Constantin Brâncoveanu. La sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea, în arta românească apare un stil nou, deosebit şi anume “stilul brâncovenesc”, stil ce poartă numele domnitorului. Perioada brâncovenească reprezintă o adevărată mişcare de emancipare spirituală, atât socială cât şi artistică.  În secolul al XVIII-lea, stilul brâncovenesc devine stil naţional şi se răspândeşte în toată Ţara Românească ajungând şi în Transilvania.

Cetatea Făgărașului
În secolul al XV-lea, cetatea din piatră şi cărămidă de la Făgăraş era o cetate militară. Cetatea a devenit celebră în momentul în care a fost preluată de Mihai Viteazul. Domnitorul a donat-o soţiei sale, Doamnei Stanca, care a locuit un an la Făgăraş. Aşa a ajuns castelul să fie locaţia cea mai căutată pentru balurile Transilvaniei. Publicaţia americană Huffington Post a prezentat un top zece al celor mai frumoase castele şi cetăţi din lume. Fortăreaţa românească ocupă al doilea loc, după castelul Neuschwanstein din Germania.

Ansamblul de instalații tradiționale din Lisa
Complexul de instalații tradiționale de prelucrare a lânii “La vâltori” este cel mai vechi din România, datând din anii 1850. Meșteșugul prelucrării lânii cu ajutorul instalațiilor care pot fi vizitate și astăzi a fost transmis din generație în generație. Descoperim cum este prelucrat un strai, precum și cum funcționează “coșul de păruială”, acționat de o roată hidraulică recondiționată sau care este rolul “coșului de îngroșat” din încăperea “la căldură”.

Reşedinţa de vară Brukenthal, Avrig
Baronul Samuel von Bukenthal a fost guvernator al Transilvaniei între 1777 și 1787, colecționar de artă și unul dintre marii iluminiști ai veacului. În vizitele sale la Viena, baronul Brukenthal a fost impresionat de grandoarea palatelor imperiale de la Schönbrunn şi Laxenburg. Reîntors în Transilvania, a preluat modelul palatelor în construţia reşedinţei sale de vară de la Avrig. Palatul a fost construit în stilul barocului vienez târziu, dar elementul principal de atractivitate a fost şi rămâne parcul din dreptul palatului. Parcul era format dintr-o grădină ornamentală, oranjerie, grădini cu triunghiuri, grădina cu fazani, fântâni, grădina utilitară. Brukenthal a cultivat variate specii dintre cele mai exotice: ananaşi, curmali, arbori de cafea, portocali, migdali, smochini, leandri, nucşori, dafini, aloe şi 150 de plante nord-americane. După moartea lui Brukenthal în anul 1803, numeroşii proprietari i-au schimbat destinaţia: reşedinţă, casă de odihnă, spital de campanie în cel de-al Doilea Război Mondial. Deşi palatul a fost abandonat mult timp chiar şi astăzi, la două secole de la construcţia sa, îşi mai păstrează structurile baroce, iar parcul cu aleile sale, fântâna barocă, arbori şi arbuşti mediteraneeni te îmbie oricând la o promenadă.

Cincșor
Fosta școală și parohie evanghelică din Cincșor formează împreună cu Biserica Fortificată un ansamblu istoric tipic pentru fostele sate săsești din Transilvania! Biserica – școala – parohia – comunitatea reprezintă esența spiritualității și a culturii săsești. Biserica fortificată din Cincșor a fost pentru primă oară menționată în 1421. După lucrări de restaurare, este din nou deschisă! Este un spațiu marcat de istoria de peste 600 de ani – o istorie cu atât mai interesantă cu cât ne aplecăm mai mult asupra specificului ei, a localității și a oamenilor care au format-o.

Acasă la Badea Cârțan
Cine nu a auzit de Badea Cârțan? Orice învățăcel știe că Badea Cârțan e țăranul care a plecat pe jos să vadă Roma și Columna lui Traian – dovezile latinității poporului român. Badea Cârțan, care a iubit cartea, lectura, izvor nesecat de cunoaștere, a trecut timp de 30 de ani de mai multe ori munții aducând din Vechiul Regat în Transilvania, în traistă, sute de cărți românești. Satul natal al eroului aducător de carte românească este Cârțișoara, localitate prin care turiștii trec de fiecare dată când merg spre Bâlea Lac. Aici se poate vizita casa memorială a acestuia, transformată în muzeu. Localnicii îl sărbătoresc în fiecare an. Este omul care le-a dat identitatea. Care le justifică mândria.

Mănăstirea Cisterciană de la Cârța
La Cârța se păstrează ruinele mănăstirii cisterciene, unul dintre cele mai vechi și importante monumente ale stilului gotic timpuriu din Transilvania. Cistercienii sunt un ordin călugăresc originar din Franța, înființat în jurul anului 1098 și răspândit în mai multe tări, care ținea cu strictețe trei jurăminte: castitate, sărăcie și ascultare. În țara noastră, cistercienii au ajuns în jurul anului 1100, s-au așezat pe malul stâng al Oltului și au înființat mănăstirea de la Cârța. Au avut grijă ca în scurt timp, abația să devină un centru important. Așa se face că, abația ajuta financiar pe cei care duceau diferite războaie și, dacă nu-și mai putea recupera banii, primeau în schimb câte o bucată de pământ. Drept urmare, au ajuns în timp să stăpânească 10 sate din împrejurimi.

Moara de la Ohaba
Lângă Șinca Veche, la Ohaba, cea mai veche moară din Țara Făgărașului încă macină. Este o moară de apă care funcționează perfect în ciuda faptului că are mai mult de 130 de ani de activitate. Pentru turiștii care se abat prin această zonă a Țării Făgărașului, o oprire la Moara de Apă de la Ohaba completează experiența rusticului, a vieții satului așa cum se mai păstrează, în crâmpeie, din vechime. Vechile mori de vânt sau de apă, vorbesc de vremuri când pâinea noastră avea un cu totul alt gust: mai natural, mai sănătos, mai puțin rafinat. Pâinea țăranului român frământată din făina grăunțelor poartă pecetea organicului pierdut pentru cei mai mulți din locuitorii aglomerărilor urbane. Iar mecanismul și obiectele originale aflate în incinta morii de la Ohaba sporesc farmecul autentic al acestei instalații de epocă.

Bâlea și Transfăgărășanul
Munţii Făgăraş mai sunt numiţi şi Alpii Transilvaniei, deoarece reprezintă cel mai mare masiv muntos din România cu o lungime de 70 km, lăţime de 40 km, şi o suprafaţă de 3000 km². În Munții Făgăraș se află una din cele mai grandioase zone montane din Carpaţii Româneşti, zona Bâlea-Capra. Şi nu doar zona în sine este superbă ci şi drumul până acolo. Accesul se face pe şoseaua Transfăgărășan,  într-un peisaj ce-ţi taie respiraţia prin maiestuozitatea sa.