Ziua 1: București – Cetatea Severinului – Orșova – Dubova (aprox. 400 km)
Defileul Dunării ne așteaptă, iar noi o luăm din loc încă de dimineață ca să ne asigurăm că ajungem repede. Facem un popas scurt la Cetatea Severinului, ctitoria lui Ladislau I, cât să ne dezmorțim puțin de pe drum, dar mai ales ca să vedem cum arăta de demult poarta de legătură dintre Europa Răsăriteană și Europa Apuseană. Următoarea oprire este una cu adevărat ieșită din comun. Fiind un subiect controversat încă din anii ‘70, în plin comunism, când a fost construită, biserica romano-catolică din Orșova încă mai trezește uimirea în rândul celor care o descoperă pentru prima dată. Arhitectura iese din tipare, iar picturile din interior nu sunt tocmai clasice, fiind reprezentați pe pereți personaje celebre, de la John Lennon, până la Nadia Comăneci și Florin Piersic. Părerile sunt impărțite, dar un lucru e cert, trebuie să o vezi. Nu mai petrecem prea multă vreme în autocar că am și ajuns în Dubova, locul de pe malul Dunării unde ne declarăm norocoși să avem cazare.

Ziua 2: Cazanele Dunării – Băile Herculane (aprox. 90 km)
A doua zi este demnă de a fi poza de copertă a oricărei excursii pe Clisura Dunării. Ne plimbăm cu vaporașul prin cea mai frumoasă porțiune a defileului, între Cazanele Mari și Cazanele Mici. Pe malul stâng vedem Capul lui Decebalcea mai mare sculptură în piatră din Europa, iar pe malul drept, contra-punctul său sculptat în marmură, Tabula Traiana, datând chiar din timpurile războaielor daco-romane. Urmează să ne îndreptăm atenția spre Mănăstirea Mraconia și să ascultăm legenda vechiului edificiu, acum complet scufundat în apă. În urma sa? Câteva obiecte de cult, salvate ca prin miracol. Continuăm seria de obiective cu iz misterios și ajungem și la Grota Veterani, un presupus tunel care ar face legătura cu vechile cetăți dacice, dar care a servit și drept platformă naturală de artilerie pentru armatele austriece în confruntările cu navele otomane. Și nu ne oprim aici. Coborâm de pe vaporaș și vizităm celebrele Băi Herculane. Ne bucurăm de povestea primelor terme romane de pe aceste meleaguri, dar și de cea a elegantelor edificii în stil seccesion sau baroc, regretând destinul lor tragic, care încă le mai ține în paragină, cu speranța că într-o zi vor reveni la gloria de demult. Facem o promenadă prin centru, cu sesiuni foto din loc în loc și ne bucurăm de partea orașului care a rămas vivace

Ziua 3: Cascada Bigăr – Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița – Morile de Apă de la Rudăria (aprox. 226 km)
După micul dejun ne îndreptăm spre Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița, spațiu arhicunoscut pentru frumusețea peisajului, calcarele jurasice sau speciile rare care și-au găsit aici adăpost. Ținta preocupărilor noastre rămâne însă Bigăr, cascada cuprinsă o dată în topuri drept “cea mai frumoasă” dar și faimoasă deopotrivă, în lumina noilor sale…provocări. Facem o plimbare reconfortantă până la Izbucul Bigar care alimentează cascada și admirăm locul de trecere a Paralelei 45 prin țara noastră, un univers fotogenic în sine. Urmează o oprire la poalele Munţilor Almajului în Parcul Mulinologic Rudăria, restaurat sub patronajul Muzeului Astra din Sibiu. În complex se găsesc 22 de mori cu ciutură aflate în perfecta stare de funcționare pe care rudărenii le păstrează ca pe o adevărată comoară și care atrag anual simpatia a mii de turiști. Ne bucurăm și noi de ritmurile mai puţin obişnuite: scrâşniturile pietrelor de moară în vuietul râului.

Ziua 4: Croazieră de la Insula Ostrov la cetățile medievale Ladislau, Golubac, Tricule și Drencova (aprox. 160 km)
După un mic dejun energizant, ne pregătim pentru explorare pentru că vom avea de văzut lucruri nemaivăzute (excursie opțională). O luăm ușor pe malul Dunării, spre Moldova Nouă și ajungem la Cetatea Ladislau, unde ne înviorăm cu o drumeție ușoară. Vechea cetate medievală a fost construită de regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, în secolul al XV-lea, în vremea în care invaziile otomane erau tot mai frecvente în nordul fluviului. După o lecție de istorie, urmează ceva bun: prânzul, care se anunță delicios, autentic bănățean, servit la opensiune de pe malul Dunării. Cu gândul încă la bucate, traversăm spre Insula Ostrov, un paradis verde și liniștit, întins pe 1600 de hectare. Acolo ne așteaptă zeci de specii de păsări, dar și șansa rară să vedem cai sălbatici. La întoarcere, spre Dubova, vedem din mers sate, dar mai ales ruinele medievale ale celor trei cetăți: Golubac, Tricule și Drencova. Pe seară, ne întoarcem cu povești noi la pensiunea în care ne simțim deja ca acasă.

Ziua 5: Drobeta Turnu Severin –  București (aprox. 400 km)
În drumul nostru spre casă prelungim călătoria și ne oprim în Drobeta Turnu Severin, oraș întemeiat în urmă cu două milenii de către străbunii daci. Aici descoperim Turnul de Apă, responsabil cu alimentarea orașului între anii 1910 – 1913. Facem o vizită și la Muzeul Porțile de Fier și descoperim un colţ dintr-un paradis pierdut, ceea ce a fost insula Ada-Kaleh și Piciorul Podului lui Traian, construit de Apolodor din Damasc. Sfârșitul zilei de găsește la București

Ce te va încânta în această călătorie
-Croaziera pe Dunăre prin cea mai frumoasă porțiune a defileului Dunării, Cazanele Mari și Cazanele Mici
-Parcul Național Cheile Nerei și noile contururi ale cascadei Bigăr
-Legătura dintre argonauți, lâna de aur și Valea Cernei la Băile Herculane, stațiunea care a cucerit figuri imperiale și inspirat compunerea unui vals
-Faimosul Cap al lui Decebal de pe malul Dunării, cea mai mare sculptură în piatră din Europa
-Ritmul pietrelor de moară în vuietul râului în Parcul Mulinologic Rudăria
-Plimbarea cu barca de pe Insula Ostrov, care străbate peisajul asezonat cu cetăți medievale, de la Moldova Nouă până la Cazane

Într-o excursie de cinci zile te invităm să descoperi una dintre cele mai spectaculoase zone ale țării, Banatul Montan și Clisura Dunării, locul unde Carpaţii se întâlnesc cu Dunărea şi formează împreună cel mai lung defileu natural din toată Europa.

Cazanele Dunării
Cazanele Dunării reprezintă porţiunea de defileu a fluviului, între localităţile Dubova şi Ogradena, unde apa este forţată să treacă printre munţi. Aici lăţimea Dunării se îngustează, iar fluviul intră în România bolborosind. Curenţii din adâncuri sunt extrem de puternici, la suprafaţă apa dând aparenţa de fierbere., de unde și numele de cazane. Barajul de la Porţile de Fier a mai încetinit din viteza curentului, care depăşea 18 km/h. De ambele părți ale satului Dubova, stâncile prăpăstioase ale Cazanelor Dunării se înalță la 250 m deasupra fluviului care înaintează tumultos. Peisajul este impresionant. Vegetația abundentă, mediteraneană, se catără prin crăpăturile stâncilor.

Chipul lui Decebal
Cea mai mare sculptură realizată în piatră de pe teritoriul Europei a fost finanţată şi promovată de omului de afaceri român Iosif Constantin Drăgan. A durat 10 ani (1994-2004) pentru ca cei 12 sculptori-alpinişti să o termine, realizarea ei costând în final, peste un milion de dolari. Executarea lucrării s-a desfăşurat în ciuda pericolului reprezentat de înălţimi, căldură şi vipere. Sub Chipul lui Decebal este săpată în stâncă inscripţia, în latină: DECEBAL REX – DRAGAN FECIT (Regele Decebal – făcută de Drăgan). Istoricul pasionat de cultură dacă a vrut astfel să susţină contribuţia românească la cultura europeană și să valorifice trecutul traco-dac al ţării.

Tabula Traiana
Chiar în fața statuii, dar pe malul sârbesc, se găsește de aproape 2000 ani o placă memoriala antică (“Tabula Traiana”), monument ridicat de adversarul regelui Decebal, împăratul roman Traian, pentru a marca marșul trupelor imperiale romane spre Dacia și a comemora victoriile Imperiului Roman asupra regatului dac în anul 105.

Băile Herculane
Stațiunea Băile Herculane își trage numele de la legenda romană a lui Hercule, care și-a vindecat rănile pricinuite de Hidră îmbăindu-se aici. Cele nouă izvoare cu conținut divers de minerale și temperaturi de 36-60°C sunt folosite în tratamentul mai multor afecțiuni. În sec al XIX-lea, patronajul regal a făcut din Herculane una dintre cele mai la modă stațiuni din Europa. Stațiunea a fost vizitată de-a lungul timpului de mari personalități, între care: împăratul Iosif al II-lea, împăratul Francisc I și împărăteasa Carolina, împăratul Franz Iosef și împărăteasa Elisabeta (Sisi). În 1852, împăratul Austriei considera Băile Herculane ca fiind „cea mai frumoasă stațiune de pe continent”. Deși la ora actuală minunatele clădiri baroce au devenit ruine care așteaptă reabilitarea, valoarea arhitecturală a stațiunii este inestimabilă, iar peisajele de vis.

Cascada Bigăr
Cascada Bigăr este unul dintre cele mai frumoase locuri din ţara noastră. Cei de la site-ul „The World Geography“, au fost atât de impresionaţi de micuţa cascadă românească, încât au plasat-o în fruntea topului cascadelor unice în lume, iar publicaţia „Huffington Post” a numit-o “un loc magic, desprins parcă din basme”. Cascada Bigăr face parte din Parcul Natural Cheile Nerei-Beușnita. Apa care formează cascada izvorăște de la 200 de metri altitudine și se varsă în râul Miniş peste un con calcaros acoperit cu muşchi, formând o perdea de apă la baza conului și un colț de natură de o frumusețe unică. Cascada este situată exact pe paralela 45, ceea ce este, de asemenea, unic.

Linia ferată Oravița – Anina
Linia ferată Oravița – Anina este prima cale ferată montană de pe teritoriul României şi poate şi cea mai frumoasă. Pe 35 km întâlnim nu mai puțin de 85 de poduri și tuneluri 14. Construită în timpul Imperiului Austriac, reprezintă un monument cultural unic in România, precum şi o realizare tehnică deosebită. A primit supranumele de “Semmeringul bănățean” datorită asemănării cu faimoasa cale ferată Semmering din Austria, construită doar câţiva ani mai devreme. Astăzi, trenul care circulă pe această rută este format dintr-o locomotiva româneasca construită special pentru linia Oraviţa – Anina şi doua vagoane cu bănci din lemn, construite în anul 1914. Vagoanele au fost reconditionate de mai multe ori, carcasa şi interiorul au rămas însă neschimbate, pastrând farmecul de altă dată. Viteza medie a trenului este de 17 km/h, distanţa dintre Oraviţa şi Anina este parcursă în circa 2 ore.

Morile de apă de la Rudăria
La poalele Munţilor Almăjului din Banatul Montan, localitatea Rudăria îşi trăieşte veacurile pe nişte ritmuri mai puţin obişnuite: scrâşniturile pietrelor de moară în vuietul râului. În Complexul Mulinologic de la Rudăria, recent restaurat sub patronajul Muzeului “Astra” din Sibiu și aflat pe lista patrimoniului mondial UNESCO, se găsesc 22 de mori cu ciutură pe care rudărenii le păstrează ca pe o adevărată comoară.

Timișoara
Timișoara are o îndelungată tradiție ca cel mai prosper și dezvoltat dintre orașele bănățene, fiind primul din România cu canal navigabil și cel dintâi din Europa în care s-a introdus iluminatul stradal, precum și unul dintre primele din lume cu tramvaie trase de cai. Începând cu sec. al XIV-lea, Timișoara a servit drept capital a Banatului, având rol-cheie în campaniile duse de Iancu de Hunedoara împotriva turcilor, care au cucerit orașul în 1552, domnind de aici asupra ținuturilor învecinate, până în 1716. Habsburgii, care i-au alungat, s-au dovedit a fi stăpâni relative blânzi în următoarele două secole, perioadă în care orașul și-a dobândit multe dintre trăsăturile specifice.

Drobeta-Turnu Severin
Orașul are origini străvechi, fiind întemeiat de daci pe Dunăre, acum peste 2000 de ani, sub numele de Drobeta. Cuceritorii romani au lăsat urme mai vizibile., dintre care se remarcă piciorul Podului lui Traian, construit peste Dunăre de către arhitectul Apollodor din Damasc, la ordinele împăratului, în 103–105 d. Hr. Două cioturi din acest edificiu impunător sunt încă vizibile din incinta Muzeului Porțile de Fier. În jurul muzeului pot fi văzute ruinele băilor romane și ale castrului ridicat de cuceritori pentru apărarea podului peste Dunăre.

Porțile de Fier
Porțile de Fier este un defileu al Dunării străjuit de stânci prăpăstioase. În trecut, avea o faimă îngrozitoare, din cauza cataractelor, vâltorilor și bancurilor care îngeunau și restricționau navigația. Odată cu ridicarea celui mai mare baraj hidroenergetic din Europa, fluviul a fost pe deplin îmblânzit. Conceput în 1956 ca proiect în parteneriat româno-iugoslav, hidrocentrala Porțile de Fier I a implicat contribuția ambelor părți, cu sisteme de turbine și ecluze pe maluri, legate printr-un baraj deversor și un pod care funcționează ca șosea internațională. Lucrările de execuție s-au întins pe perioada 1960-1972 și au ridicat nivelul fluviului cu 33 m. Barajul a scufundat două locuri deosebite – insula Ada Kaleh și Orșova Veche și au redus debitul maxim al Dunării.