Barcelona este capitala Cataloniei – o comunitate autonomă din nord-estul Spaniei – este al doilea oras dupa Madrid si port cheie al Mediteranei fiind dintre cele mai vechi orase ale Spaniei. Suntem uimiti inca din primele momente ale vizitei de arhitectura sa plina de decoratiuni, prin atentia asupra fiecarui detaliu. Acest lucru i se datoreaza, in mare parte, operei lui Gaudi, fiul preferat al Barcelonei, arhitect care prin operele lui a creat pentru acest oras un aer aparte, misterios si amuzant totodata. Orasul este locul de bastina si al altor mari artisti: Pablo Picasso, Joan Miro, Pablo Casals, Jose Carreras, Montserrat Caballe. Barcelona ne oferă oportunitatea unică de a se plimba de la rămăsitele romane spre cetatea medievală, si spre orasul modern cu bulevardele sale deschise si toate intersectiile lăsate largi de colțurile clădirilor tăiate în mod unic. Centrul istoric al orasului este aproape plat, în timp ce orașul modern se întinde spre dealurile înconjurătoare, având străzi ce cresc în altitudine. Pentru Jocurile Olimpice din 1992, orasul a beneficiat de schimbari radicale; cladiri medievale au fost renovate, au fost ridicare structuri moderne, a fost construita o sosea in afara orasului , iar portul si districtele de pe tarm au primit o infatisare noua.

Obiective pe care nu avem voie sa le ratam in Barcelona

Les Rambles (Rambla) – cea mai faimoasa strada din Barcelona este construita pe o straveche albie de rau, ale carei ape au fost inlocuite, de-a lungul secolelor, de neincetatul flux de oameni. Ramla este o serie de bulevarde , de fapt, o entitate multipla, daca ne luam dupa numele vechi ale portiunilor sale. Pornind de pe Rambla de Canaletes, care-si datoreaza numele unei fantani, ajungem la Rambla dels Estudis, si apoi, mergand mai departe, spre mare, pe Rambla de Sant Josep, pe Dels Caputxins si in cele din urma, pe Rambla de Santa Monica. In prezent, ca si in vremea marilor targuri medievale, turistii se plimba vrand sa uimeasca si sa se lase uimiti, printre florile si pasarile in culori neasteptate, printre artistii stradali, in cafenele si restaurante. Transformarea Ramblei intr-un bulevard ramificat s-a produs in 1859, la cativa ani dupa demolarea zidurilor vechii cetati, iar pravaliile de pe Rambla au devenit o traditie imortalizata de pictorii din Sala Pares. La Rambla se termină în portul vechi, unde statuia lui Cristofor Columb indică spre mare. Tot aici se află Museu Marítim (Muzeul Maritim) amenajat in fostul santier naval, unde erau construite vasele ce navigau pe mare. Vechiul port oferă felurite splendori, incluzând si cel mai mare Acvariu din zona mediterană.

Dar, Barcelona inseamna si descoperirea geniului arhitectural de care a dat dovada Antonio Gaudi. Antoni Gaudí, pe numele sau la nastere Antoni Placid Gaudí i Cornet (n. 25 iunie 1852 – d. 10 iunie 1926) s-a născut la Reus, Catalonia, si si-a facut studiile si operele la Barcelona. A fost faimos prin stilul său original, prin proiectele sale puternic individualizate. Gaudi a fost sustinut de către Eusebi Güell, un industrias bogat, pentru care a creat un palat în 1889 (Palau Güell) – clădire care va fi înscrisă mai târziu în patrimoniul mondial al UNESCO , Casa Milà (construită în 1907), Parcul Güell (amenajat între 1900 și 1914). Impresionante sunt si “La Pedrera” si “Casa Batllo”, la 10 minute distanta una de cealalta, de mers pe jos. Un om extrem de religios, Gaudi era atat de modest ca infatisare, incat, atunci cand a fost lovit de un tramvai , la varsta de 74 de ani, a ramas neidentificat o perioada si a murit in adapostul pentru saraci din Hospital de la Santa Creu. Este inmormantat in cripta templului neterminat, care a fost practic lucrarea vietii sale.

Sagrada Família (Sfânta Familie) – numele oficial fiind Temple Expiatori de la Sagrada Família este o catedrala din capitala Cataloniei, Barcelona. Proiectul initial a fost realizat de Francesc de Paula del Villar, la cererea lui Josep Bocabella, un bibliotecar bogat care a finantat constructia in 1882 pentru a oferi orasului un imens templu al ispasirii. Gaudi, care a intrat in proiect in anul urmator, a venit cu o idee mult mai ambitioasa, in care nu respecta decat planul general al cladirii. Modelul de inspiratie pentru aceasta cladire este natura insasi. Coloanele uriase din nava se indoaie si se ramifica, asemeni crengilor de copaci, pentru a sustine greutatea boltilor fara sprijin din afara. « Arhitectul viitorului va construi de la imitarea naturii, mai durabila si mai cumpatata in metodele sale », spunea Gaudi, in timp ce imaginatia sa incerca sa atinga o perfectiune utopica. Constructia a fost realizata pe portiuni si nu pe nivele orizontale. In acest fel, Gaudi a putut sa ridice prima fatada, cu scena nasterii Domnului, aproape pana in varf, impreuna cu constructia criptei si a absidei. Moartea arhitectului, in 1926, a reprezentat o grea lovitura pentru santierul de la Sagrada Familia, lucrarile fiind reluate abia dupa multi ani de dezbateri interminabile. Catedra la are trei fatade gigantice : fatada Nasterii, spre est, Patima si Moartea lui Hristos, spre vest, iar fatada sudica – si cea mai mare – reprezantand Viata lui Hristos. Desisul de coloane, cu cele cinci nave ale lor, va sustine turnul central, inalt de 170 m, in varful careia va fi amplasata o cruce uriasa si care va fi inconjurat de alte cinci turnuri, dedicate Fecioarei Maria si celor patru evanghelisti. Imensa clădire este încă neterminată. Antonio Gaudi a lucrat la proiect peste 40 de ani, ultimii săi 15 ani din viată fiind dedicati în exclusivitate acestuia. Estimările initiale, preconizau un termen de câteva sute de ani pentru terminarea constructiei. Gaudi ar fi comentat, în legătură cu aceast termen: „Clientul meu nu se grăbeste”. În prezent termenul estimat este anul 2026.. La 7 noiembrie 2010, Papa Benedict XVI a sfintit biserica si a ridicat-o la rangul de „minor basilica”.

Parcul Güell – opera neterminata a lui Gaudi, a fost ales, in anul 1984, de catre Unesco ca apartinand patrimoniului sau. Gaudí a lucrat aici intre 1900 si 1914.. In Park-ul Güell, Gaudí a combinat aspecte istorice cu forme inspirate din natura cu o plasticitate avant-garde surprinzatoare. Poarta principala este un zid de caramida decorat cu mozaic si imbracat in fier si este flancata de doua pavilioane care reproduc povestea lui Hansel si Gretel. Dupa intrare, in partea dreapta se afla o grota sustinuta de o coloana centrala care se largeste spre partea superioara, proiectata ca adapost pentru trasuri si cai in zilele ploioase. Pe scarile principale este o mica cascada si o salamandra frumos colorata cu bucati sparte de ceramica. Bancile sunt o simfonie de culori: verde, albastru si galben care sunt folosite in diverse combinatii. Culoarea se estompeaza de la stanga la dreapta, ajungand aproape de alb, simbolul puritatii. Viata este un caleidoscop de culori care culmineaza dupa moarte in albul paradisiac.

Montjuic – sau Muntele evreilor , dealul cu deschidere spre mare al Barcelonei, domina portul si a fost locul de desfasurare al Jocurilor Olimpice din 1992. Printre atractii, Castell de Montjuic, care strajuieste intrarea in port, un parc de distractii si o serie de fantani, mai ales „La Font Magica” (Fantana fermecata), care in forma sa actuala ofera desfatare in noptile de vara prin fascinantul sau spectacol de apa, culori si muzica.

Galerie poze Barcelona