Ziua 1:  București – Cluj-Napoca (aprox. 450 km)
Plecăm devreme de la București, cu entuziasmul tipic de vacanță. Drumul trece țac-pac, iar hotelul ne primește cu brațele deschise pentru următoarele 4 nopți. După ce ne tragem sufletul o clipă, aventura poate să înceapă, o luăm la pas prin Cluj cu puncte de reper iconice: Pornim din Piața Unirii, admirând eleganta Biserică Sfântul Mihail și statuia lui Matei Corvin, apoi descoperim fragmentele Napocăi romane, discrete martore ale vechimii orașului. Continuăm pe strada Matei Corvin, trecând pe lângă casa în care s-a născut regale și ne bucurăm de șirul de clădiri baroce și secesioniste ce înfrumusețează centrul. Mergem la pas pe Bulevardul Eroilor, loc potrivit pentru o promenadă calmă, până ajungem în Piața Avram Iancu, dominată de Catedrala Mitropolitană. De aici ne îndreptăm spre Bastionul Croitorilor, una dintre cele mai bine păstrate porțiuni ale zidurilor medievale, perfectă pentru o scurtă pauză. Urmează poate cea mai așteptată parte a turului, o seară boemă în Piața Muzeului, unde putem savura celebra “Varză a la Cluj” sau alte bunătății pentru care merită oricând să bați drumul. Se pare că am dat tonul vacanței așa cum se cuvine!

Ziua 2: Castelul Bánffy Răscruci – Colecția Kallós – Castelul Bánffy Bonțida – Sic – Mănăstirea Nicula – Gherla (aprox. 120 km)
Ne începem ziua la Castelul Bánffy din Răscruci. Și ce mai castel! Cu grădini ample, aranjate frumos, cu interioare elegante, cum n-ai să vezi să se mai facă astăzi, dar și cu un Centru de Descoperire Rurală, un proiect de suflet care ține patrimoniul cultural veșnic viu și de interes pentru noi toți. Tot la Răscruci, mergem și la Colecția Etnografică Kallós, unde vedem cu ochii noștri adunate la un loc secole de datini și povești. Ziua se continuă la un al doilea Castel Bánffy, la cel din Bonțida. „Versailles-ul Transilvaniei”, apreciat la nivel internațional datorită celebrului festival Electric Castle, găzduiește o poveste despre marii nobili ce l-au considerat cândva “acasă”. Mergem mai departe la Sic, în Ținutul
Sării, unde merită să deschidem ușa Bisericii Reformate ca să descoperim frescele medievale rare. Cu un scop similar mergem și la Mănăstirea Nicula, unde vom admira o icoană făcătoare de minuni, pictată în 1681, venerată de atunci și până acum de pelerini veniți tocmai de departe. Îmbogățim ziua plină deja de istorii importante și cu o vizită la Gherla, unde aflăm povestea coloniștilor armeni și admirăm centrul construit de aceștia în secolul al XVIII-lea. Vedem catedrala Armeano-Catolică și Biserica Franciscană, apoi ne pregătim de ultimul popas. Ajungem la herghelia din Jucu, un loc ce a renăscut recent, dar care nu și-a uitat tradițiile și nici dragostea pentru căluți.

Ziua 3: Salina Turda – Turda – Cheile Turzii (aprox. 90 km)
Prima oprire a zilei este ca sarea în bucate, la propriu. Mergem la Salina Turda, atestată încă din secolul al XVII-lea, dar cu înfățișare modernă, spectaculoasă. Ne bucurăm de terapia involuntară cu aerul de salină și ne plimbăm ca să îi descoperim toate atracțiile. Apoi, ieșim înapoi la soare, în centrul istoric al orașului Turda, unde mergem să vedem marele monument medieval, Palatul Princiar. Mai dăm o filă în cartea de istorie și vizităm și mormântul lui Mihai Viteazul, unde îi comemorăm cele mai de seamă victorii. Amiaza sosește la fix pentru drumeția noastră lejeră, către Cheile Turzi, o formațiune carstică de o simplitate și un dramatism aparte.

Ziua 4: Ținutul Călatei (aprox. 160 km)
Zi cu program la alegere: timp liber sau o excursie opțională de o zi. Pornim spre pitorescul Ținut al Călatei, o bijuterie ascunsă frumos printre tradiții neobosite și gospodării cu oameni buni. Începem cu o mică drumeție la Văleni, până la belvederea scoasă din cărțile poștale, dar nu ratăm nici Biserica Fortificată. Drumul nostru se continuă până la Huedin, iar povestea locului o aflăm cel mai bine la Biserica Reformată. Obiectivele din Ținutul Călatei se dovedesc dese. Imediat ajungem și la Bologa, unde găsim o cetate specială, părticică din istoria personală a lui Mircea cel Bătrân. În Sâncraiu pășim în curtea unei gospodării tradiționale, vedem „camera curată” și intrăm în atelierul unui sculptor în lemn,
care ne dezvăluie secretele meșteșugului său. Aici aflăm și simbolurile portului popular din Ținutul Călatei, considerat unul dintre cele mai impresionante din Ardeal, iar cei dornici pot vedea cum le șade în straie autentice. Ne răsfățăm cu palincă de prune și ne bucurăm de un moment aparte: dansatorii din Ținutul Călatei, care ne încântă cu ritmul și energia dansurilor tradiționale ale zonei, o încheiere plină de culoare și voie bună a zilei.

Ziua 5: Cluj Napoca – București (aprox. 450 km)
Ne așteaptă o ultimă plimbare prin frumosul Cluj. Vizităm o farmacie medievală devenită muzeu, apoi schimbăm știința și chimia pe arta icoanelor de lemn și sticlă, la Muzeul Mitropoliei. Facem inventarul tuturor amintirilor din această vacanță, apoi o luăm relaxat spre București.

Clujul e ca un platou cu prăjituri delicioase: oferă ce-i mai bun dintr-o mulțime de sortimente. Dacă vrei să îți petreci ziua cu zâmbetul pe buze, te plimbi prin piețele largi, forfotind de voie bună. Dacă vrei cultură, ai parte de muzee, biserici unicat și arhitectură superbă. Dacă vrei o porție zdravănă de relaxare, vizitezi castelele retrase din apropiere, satele pitorești și peisajele minunate din zonă. Castelul de la Bonțida, Salina Turda și mănăstirea Nicula își vor deschide pe rând porțile pentru a te primi în lumea legendelor demult păstrate.

Cluj-Napoca
Piețele largi, arhitectura superbă, muzeele cu exponate de mare valoare și festivalurile animate au transformat Clujul într-una dintre cele mai atractive destinații turistice din România. Cluj Napoca este capitala neoficială a Transilvaniei, un rol de care s-a bucurat oficial sub stăpânirea austro-ungară. Adăugirea Napoca la numele lui reflectă intenţia lui Ceauşescu de a sublinia originea daco-romană a Transilvaniei. Binecunoscut pentru societatea şi atmosfera intelectuală boemă, Clujul este printre cele mai renumite centre universitare, având un mare număr de studenţi. Are, de asemenea, una dintre cele mai interesante şi impunătoare arhitecturi din regiune. În Cluj nu s-a construit, din fericire, un centru civic în vremea comunistă.

Țara Călatei
Țara Călatei este una dintre cele mai pitorești zone ale Transilvaniei. Regiunea a fost o zonă cu o personalitate istorică puternică încă din Evul Mediu transilvănean. Aici, voievozii şi nobilii români şi maghiari, păstrători de limbă, credinţă, tradiţie şi demnitate au supravieţuit vremurilor aspre şi vitrege prin vrednicie şi speranţă. Astfel, Ţara Călatei este astăzi leagănul tradiţiilor populare vechi de mai multe secole, o microregiune a Transilvaniei, locuită în masă de maghiari şi majoritar de români. Un număr impresionant de curiozităţi atrage ȋn prezent turiştii aici: biserici de piatră (monumente istorice) cu acoperiş din şindrilă de lemn şi cu plafoane din casete de lemn pictate, biserici de lemn (monumente istorice), castre romane, cetăţi medievale, curţi nobiliare, case ţărăneşti cu arhitectură unică, festivaluri de dansuri şi multe alte evenimente, târguri cu tradiţie, port popular viu şi unic, meşteşuguri unice şi multe altele. Ţinutul cuprinde sate în care mare parte a locuitorilor sunt de etnie maghiară şi îşi păstrează cu sfinţenie tradiţiile şi cultura. La fel găsim şi sate preponderent româneşti, unde la fel se pastrează tradiţiile şi cultura. Portul popular din Țara Călatei este cel mai impozant și impresionant din Ardeal datorită motivelor, culorilor și proporțiilor. Purtat în trecut zilnic, este și astăzi folosit, însă doar în zilele de sărbătoare. În picioare fetele poartă cizme roșii brodate în lateral. Tinerii își montează la încălțăminte potcoave sunătoare de cupru. Fiecare casă este o mică bijuterie, unică în felul ei, de la poarta de lemn sculptată cu diferite motive, precum lalele albe, rozete sau frunze de viță de vie, până la pridvorul de lemn ce te întâmpină după ce intri în curte, sau camerele tradiționale cu ferestre și perdele brodate, totul respiră aerul vechi și nobil al tradiției atent păstrate. Mai mult, aici turiștii pot vedea și învăța meșteșuguri uitate de omul modern, precum sculptura în lemn, confecționarea cusăturilor sau țesutul.

Mănăstirea Nicula
La nord de Cluj-Napoca, nu departe de teribila închisoare Gherla, se găsește un loc în care liniștea este omniprezentă, unde sufletul își poate găsi alinare. În prima parte a anilor 1300, Nicula era o pădure în care s-a retras pustnicul ortodox Nicolae. Pădurea, satul și Mănăstirea Nicula îi vor împrumuta numele. Dintre multele mănăstiri pe care le avem, Nicula iese în evidență prin câteva povești interesante. O poveste este legată de simbolul Mănăstirii Nicula, icoana. Un anume Luca din Iclod pictează în 1681 o icoană cu Fecioara Maria și Pruncul pentru un bogat din satul Nicula. Acesta o donează mănăstirii, iar în 1699, icoana a plâns pentru 26 de zile și astfel ajunge pe o scurtă listă de obiecte făcătoare de minuni. Un alt simbol se arată ceva mai târziu. Prin anii 1760, Generalul Bukow a distrus mănăstirile ortodoxe din Transilvania. Peste 100 de mănăstiri și biserici au fost dărâmate cu tunurile sau, dacă erau din lemn, au fost arse. Dintre toate, se spune că doar trei au scăpat urgiei: Mănăstirea Râmeț din Alba, mănăstirea Rohița din Maramureș și Mănăstirea Nicula din Cluj. În vremurile de grea încercare, în perioada comunistă, un îngrijitor al mănăstirii a salvat icoana, zidind-o într-unul din pereții casei sale. Abia în anul 1964, în pragul morții, el a mărturisit despre icoană starețului mănăstirii. Icoana a fost adusă la mănăstire însa, la doar câteva zile a fost confiscată de către comuniști. La insistențele episcopului ortodox de atunci a fost pusă în capela Institutului Teologic Ortodox din Cluj Napoca. În 1991 icoana a revenit la Manastirea Nicula.

Gherla
Vizitarea orașului Gherla, pentru iubitorii de monumente și clădiri construite în epoca barocului ardelean, este una de-a dreptul fabuloasă. La propriu, la fiecare metru te întâlnești cu mărturiile gloriei armenilor de altădată. Considerată adevărata capitală a armenilor în exil, Gherla oferă călătorului zeci de biserici și sute de clădiri în care istoria respiră la tot pasul. Orașul este cunoscut în perioada medievală sub numele de Armenopolis, fiind unul din importantele centre ale comunității armenești din Europa Centrală și de Sud-Est. Catedrala, un impunător monument de arhitectură, se află în centrul localității și deține un patrimoniu format din piese de mare valoare, printre care și un tablou cuprinzând elemente care indică faptul că ar fi fost pictat în atelierele lui Rubens.

Sic
Mulți locuitori din Sic sunt de origine maghiară, iar de sărbători poartă un tip de costum popular care nu se mai găsește acum decât în muzee – bărbații poartă pălării din paie cu boruri înguste și veste albastre, iar femeile, veste din piele, fuste roșii în carouri și basmale negre brodate cu flori. Fiecare stradă pare să aibă propriul taraf, de obicei cu trei instrumente – vioară, viola și contrabass – care interpretează muzică tradițională maghiară și românească, din când în când și cu accente țigănești.

Castelul Bánffy
Satul Bonţida este locul Castelului Banffy, în stil baroc, construit în perioada secolelor XVI – XIX. Reşedinţa uneia dintre cele mai puternice familii de nobili maghiari, familia Banffy, acesta a fost unul dintre cele mai importante monumente din Transilvania, dar a fost distrus aproape în întregime de către armata germană în 1944, ca răzbunare pentru încercarea contelui Miklos Banffy de a încheia pace cu Uniunea Sovietică. Pe lângă statutul de politician, Miklos Banffy a fost, de asemenea, scriitor, autorul trilogiei Banffy.

Salina Turda
Salina Turda datează din sec. al XVII – lea și în prezent, după recenta modernizare este considerată unul dintre cele mai frumoase locuri de sub pamânt din lume. De asta sunt convinși jurnaliștii de la Business Insider, care laudă din nou obiectivul turistic din Transilvania, după ce la sfârșitul anului trecut au inclus Salina Turda în top destinații din lume despre care turiștii nici nu știu că există.